Arhitectul Romeo Belea, autorul proiectului initial al Teatrului National Bucuresti (TNB), a prezentat, marti, intr-o conferinta de presa, imaginea pe care o va avea cladirea peste trei ani, cand se vor termina lucrarile de modernizare. Cel mai important edificiu de la Km "0" al orasului va deveni ceea ce merita o capitala europeana: un centru cultural multifunctional, precum Barbican Hall din Londra. Privitor la acest proiect, primarul general al Bucurestilor, Adriean Videanu, a declarat, intr-un interviu acordat ZIUA, ca Municipalitatea isi asuma modernizarea zonei Universitatii, inclusiv a Teatrului National. Opt sali de spectacol Noul TNB va gazdui opt sali de spectacole, fata de patru cate exista in prezent, cinci sali de repetitii, un amfiteatru in aer liber, deasupra TNB, trei sali dedicate Centrului National al Dansului Bucuresti (CNDB), dar si sali expozitionale, librarii, cafenele. "Va fi reproiectat nu ca un teatru, ci ca un centru cultural. Publicul trebuie atras prin orice mijloace sa vietuiasca acolo. (...) Vrem sa realizam un circuit integrat si polifunctional al publicului care vine cu bilet la salile de spectacol sau fara bilet. Spatiul va fi reorganizat", a precizat arh. Romeo Belea. TNB va fi deschis 12 ore zilnic

		TNB perspectiva

Transformarea cladirii va genera cresterea considerabila a numarului de locuri in salile de spectacol, de la 1.720 la peste 3.100 de locuri. SalaStudio, cu geometrie variabila, va readuce publicului de teatru 450 de locuri. Aproape 1.500 de locuri vor rezulta din amenajarea a doua noi sali in cladirea centrala si a unei sali in subsolul scenei mari, fiecare cu cate 250 de locuri, a unui teatru in aer liber de 330 locuri - situat pe acoperis - si a unei sali de 400 de locuri amplasata in spatele cladirii TNB. In noua configuratie vor exista 4.500 mp de spatiu public multifunctional, fata de aproximativ 1.800 mp de holuri si foaiere cat sunt in prezent. Spatiile destinate publicului vor fi deschise 12 ore pe zi. "Este o prefacere profunda, care ne ofera posibilitatea de a ne sluji mai bine publicul - nu numai cel de spectacol, ci si pe cel care alege TNB ca destinatie pentru timpul liber", a declarat Ion Caramitru. Expertiza tehnica, la structura si la foc Arhitectul a realizat la cladirea din Piata Universitatii cateva tipuri de expertize, la structura si la foc: "In timp ce acestea se derulau, am facut si o foarte atenta analiza a stadiului in care se afla Teatrul National. Am constat ca foarte multe lucruri din interior pot fi remodelate, reasezate si reamplasate. E absolut necesara consolidarea corpului Salii Mari. In 1985, cand s-a supraetajat acest corp, la niste solicitari extraordinar de superioare (la solicitarea Partidului Comunist, n.r.), s-a facut ca o creatie temporara. Toata carcasa din afara se sprijina pe placa parcajului subteran. De asemenea, s-a marit capacitatea salii si au fost demolate opt diafragme de beton armat. Consolidarea acestui corp consta in reasezarea elementelor de structura cel putin la nivelul la care a fost conceput initial", a explicat Romeo Belea. Fatada cladirii va reveni la aspectul initial In aceste conditii, arhitectul a precizat ca proiectul impune demolarea fatadei TNB, iar institutia va arata la fel ca in 1985. Astfel, la Sala Mare din TNB vor fi readuse elemetele de structura existente pana in 1985, astfel incat sa se asigure vizibilitatea actorilor de pe scena si sa se refaca sunetul direct, prin reducerea numarului de locuri. "Loja oficiala va fi readusa la o scala umana", a spus razand Belea. "Peretii vor fi foarte bine mobilati cu spectatori", a adaugat arhitectul. In plus, si Muzeul National de Arta Contemporana (MNAC), care detine Galeriile Artexpo in TNB, va primi in plus o serie de spatii, potrivit proiectului. Astfel, in subsolul TNB va fi creata o galerie de arta, care va avea o legatura directa cu Muzeul TNB. "Speram ca prin acest contact cu galeria sa revitalizam si Muzeul TNB, care este slab vizitat", a mai spus arhitectul. Sala de teatru in aer liber, langa o "Laptarie" Totodata, prin demolarea fatadei TNB se va crea un spatiu deasupra Salii Mari, pe care va fi amplasat un amfiteatru in aer liber, dar si o cafenea. "Va fi o cafenea-expozitie, unde toata lumea poate evada in pauzele de spectacol (...) Tot acolo, va fi amplasat un teatru in aer liber, de 300 de locuri", a spus Belea. El a explicat ca aceasta cafenea ar putea fi chiar "Laptaria lui Enache", care si-a castigat un loc in istoria Nationalului bucurestean. La Sala Studio, actualul sediu al Teatrului de Opereta, vor continua lucrarile pentru transformarea ei intr-una multifunctionala, asa cum a fost proiectata. Sala de 450 de locuri va reveni TNB, in momentul in care sediul Operetei - Sala Omnia de pe bulevardul Magheru - se va finaliza. Totodat, proiectul prevede si crearea unui spatiu pentru CNDB, in spatele actualei cladiri a TNB, cu intrare dinspre strada Tudor Arghezi. Spatiul, care va fi alipit cladirii Nationalului bucurestean, va gazudi trei sali de spectacole si un total de 400 de locuri, destinate iubitorilor dansului. "Vom face intrari publice in teatru dinspre strada Tudor Arghezi. Frontul dinspre strada Tudor Arghezi este un front mort si dezagreabil. El va deveni un front public si agreabil", a explicat Romeo Belea. Platforma verde din fata teatrului va fi reamenajata Spatiul public din fata TNB va fi reamenajat ca o "platforma verde", ridicata deasupra nivelului trotuarului. Lucrarile se vor derula etapizat, Sala Mare fiind ultima care va intra in modificari, astfel incat TNB sa-si continue activitatea si pe parcursul desfasurarii lucrarilor. Data estimata de finalizare a lucrarilor este decembrie 2010. Proiectarea cladirii TNB din Piata Universitatii a inceput in 1963, insa Teatrul National a inceput sa functioneze in acest sediu zece ani mai tarziu, fiind inaugurate, pe rand, trei sali: Sala Mare, Sala Studio si Sala Atelier. Bunavestire, cu greutati birocratice

		Ion Caramitru

Ion Caramitru, directorul TNB, a tinut sa anunte chiar de Bunavestire ca proiectul este gata, anticipand, poate, greutatile pe care le va intampina in demararea lucrarilor. Alaturi de colegul sau "de arme" Mihai Oroveanu, directorul Muzeului National de Arta Contemporana, la eveniment a fost prezent si Tudorel Urian, consilierul personal al ministrului Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu. Acesta din urma nu a putut preciza, insa, cand vor fi alocate cele 13 milioane de euro - partea autohtona a cofinantarii imprumutului extern aprobat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei in decembrie 2006 si ratificat de Guvernul Romaniei in februarie 2007. In total, lucrarile vor costa circa 40 de milioane de euro, din care 27 de milioane de euro au fost deja alocati de banca europeana. La mai bine de un an de la aprobarea creditului, studiul de fezabilitate al proiectului de remodelare a TNB a fost inaintat Ministerului Culturii si Cultelor, spre aprobare. Potrivit directorului TNB, Ion Caramitru, dupa avizarea proiectului de catre MCC urmeaza sa se realizeze proiectul tehnic, pentru care exista in acest moment fonduri disponibile. "Proiectul tehnic va lua cateva luni, cred ca la sfarsitul lunii septembrie se poate organiza licitatia pentru desemnarea constructorului", a precizat Caramitru. Daca pana acum anunta ca executia lucrarilor va incepe in toamna, directorul TNB a recunoscut ca operatiunea va fi intarziata, undeva spre sfarsitul anului. MCC tine 250 de milioane de euro, neutilizate de un an Din imprumuturile externe, in valoare de 250 de milioane de euro, MCC nu a reusit, din decembrie 2006 pana in prezent, sa cheltuiasca vreun ban. Fondurile sunt destinate consolidarii, modernizarii si restaurarii unor institutii emblematice ale culturii romanesti - muzee, teatre, opere, filarmonici, biblioteci, toate de rang national. Concret, iata cateva dintre cele doua categorii de institutii cuprinse in programul de finantare: cladirile monument istoric - Muzeul National de Arta, Biblioteca Nationala, Palatul Culturii din Iasi, Muzeul National de Istorie, Opera din Bucuresti si din Cluj, Teatrul National "Vasile Alecsandri" din Iasi, Palatul Cantacuzino - si a doua categorie, edificii care nu sunt monumente, dar au valoare istorica - Teatrul National din Bucuresti, Biblioteca Nationala si Sala Omnia, sediul viitor al Teatrului National de Opereta. Biblioteca Nationala, visul neimplinit al oricarui ministru Pana in prezent nu au fost urnite nici lucrarile la Biblioteca Nationala - cum bine se observa, desi ar fi fost prioritatea nr. 1 a MCC, dupa 18 ani - , nici la Sala Omnia. Biblioteca Nationala, cladirea neterminata de pe Cheiul Dambovitei, a fost catalogata de Iorgulescu drept "locul unde nu s-a facut mai nimic din 1986 incoace". "Cladirea este intr-o stare avansata de degradare. Avem in vedere un proiect de modernizare si de refunctionalizare. Chiar azi am avut o discutie cu arhitectii pe aceasta tema. Realizam o reproiectare a Bibliotecii si a Aulei preluate prin efectul unei hotarari de guvern de la Ministerul Educatiei. La sfarsit, institutia va arata ca o biblioteca nationala europeana din secolul al XXI-lea", anunta ministrul Adrian Iorgulescu. Din pacate, el nu va mai prinde acest "sfarsit" in calitate de ministru. Fondurile europene obtinute de MCC pentru reabilitarea infrastructurii culturale din mediul rural - case de cultura, camine culturale, biblioteci, monumente de for public - au aceeasi soarta, fiind neutilizate dupa mai bine de un an.

		Adriean Videanu (ZIUA foto)

Videanu: "Cel putin doi ani dureaza de la aprobarea studiului de fezabilitate pana la executia lucrarilor" Ziua: Sprijiniti modernizarea Teatrului National, prin refacerea zonei? Adriean Videanu: Reabilitarea zonei Universitatii - pe care am inceput-o cu refacerea pasajului - este incompleta fara modernizarea Teatrului National. Municipalitatea isi asuma modernizarea integrala a acelei zone, incat sa putem pune in valoare Teatrul National. Dar cred ca important ar fi ca Ministerul Culturii sa demareze cat mai rapid cu putinta modernizarea cladirii, astfel incat sa facem concomitent aceste lucrari. Ziua: Aveti experienta proiectelor cu finantare externa, pe care municipalitate le-a realizat sau le are in derulare. Ce pericol exista in cazul neinceperii la termen a lucrarilor? A.V.: Pe de o parte, sunt costuri suplimentare pe care le plateste institutia pentru intarzierea in neutilizare a creditului respectiv, sau exista chiar riscul anularii finantarii. O institutie financiara serioasa, care isi aloca sumele si le prezerva pentru proiectele pe care le-a semnat, atunci cand constata ca realizarea acestuia se intarzie, el poate renunta la acea finantare. Ziua: Intrucat studiul de fezabilitate pentru TNB nu este aprobat, cat estimati ca vor dura formalitatile pana la prima sapatura? A.V.: Cel putin doi ani. Ascultati-ma ce va spun: daca studiul de fezabilitate nu este aprobat, dureaza cel putin doi ani. Ziua: Conducerea TNB a anuntat ca lucrarile vor incepe in aceasta toamna. A.V.: Exclus. Ganditi-va: ai un studiu de fezabilitate, ai carui indicatorii tehnico-economici - fiind vorba de un proiect guvernamental, trebuie aprobati intr-o sedinta de Guvern. Dupa ce sunt aprobati indicatorii tehnico-economici, nu stiu exact care e procedura: demareaza licitatia pentru proiectare si executie, ori numai pentru proiectare. Pentru ca, daca demereaza numai pentru proiectare - si cred ca asta va fi - numai proiectarea poate sa dureze un an, un an si ceva. Nu-i o chestie pe care s-o faci pocnind din degete. Dupa ce ai terminat proiectarea, trebuie sa faci licitatie pentru executie, iar aici apar prevederile din Ordonanta cu achizitiile publice, cu termene precise: 52 de zile, plus eventuale contestatii... Ziua: Iar cum oricine poate contesta o licitatie, indiferent daca a participat sau nu la ea... A.V.: Exact. Ziua: Care este termenul de rezolvare a unei contestatii? A.V.: Nu exista un termen prevazut de lege, iar asta este o mare lacuna a legislatiei. Eu va pot spune ce greutati intampinam la licitatia privind marcajele stradale, care a fost contestata in septembrie anul trecut si abia acum doua saptamani s-a solutionat, in sfarsit. Ziua: Celelalte teatre bucurestene, care sunt in administrarea Primariei Capitalei, au fost modernizate. Teatrul National, din subordinea Ministerului Culturii, a ramas in urma, in ciuda faptului ca este privit ca o emblema a zonei de la km "0" a orasului. A.V.: Teatrul National ar putea sa innobileze sau, din pacate, sa dezinnobileze Bucurestiul. , in functie de cat e de rapid procesul de modernizare. Cred ca e o mare lacuna faptul ca nu s-a demarat pana acum acest proiect. Ziua: 40 de milioane de euro este o suma mare sau mica pentru acest proiect? Luati in calcul fondurile alocate pentru modernizarea salii Senatului. A.V.: 40 de milioane de euro, in sine, este o suma mare; pentru reabilitarea si modernizarea Teatrului National nici o suma nu-i prea mare.

Magda SEVERIN