Pachetul de legi privind invatamantul preuniversitar, academic si statutul personalului didactic starneste din nou nemultumirea profesorilor, din cauza ca noul ministru al Educatiei, Ecaterina Andronescu, ignora Strategia elaborata de Comisia Prezidentiala condusa de Mircea Miclea si asumata de asociatiile profesionale, sindicate si partide. Concret, ministrul a croit si transmis sindicatelor un document intitulat pompos "Principiile Strategiei pentru imbunatatirea modului de exercitare a competentelor descentralizate in invatamantul preuniversitar 2008-2013", total diferit de cel amintit mai sus, si pe baza caruia vrea sa construiasca pachetul de legi. "La o prima lectura, se remarca diferente notabile fata de Strategia Miclea, elaborata de Comisia Prezidentiala pentru Educatie. Ne intrebam daca este corect ca Ministerul Educatiei sa elaboreze, in absenta profesorilor, aceste importante legi pentru invatamant. Sindicatele nu reprezinta toti partenerii din educatie (stockholders).
In absenta profesorilor, directorilor, invatatorilor, a oamenilor care vin direct din salile de clasa, de la catedre in general - nu din birouri de functionari sau sefi de sindicate -, este greu de presupus ca rezultatul va fi pe masura asteptarilor. Subliniem eroarea grava a managementului la varf din educatie, care a refuzat aparitia unei asociatii profesionale nationale, institutionala, dupa modelul Colegiului Medicilor, al Uniunii Nationale a Notarilor etc., care ar fi constituit un partener de dialog credibil si competent in aceasta constructie. In lipsa acestuia, nu se iau in considerare nici opiniile ONG-urilor care au domeniu de activitatea educatia. Motivele acestui refuz trebuie cautat in dorinta de a mentine 300.000 de angajati din educatie in "organizarea" ministerului, pentru a reactiona dupa interese straine de cele ale invatamantului", ne-a declarat Stefan Vlaston, liderul asociatiei Edu Cer.
Cu aceste argumente, profesorul Vlaston propune ca in cadrul Comisiei Prezidentiale pentru Educatie, care a avut deja trei contributii majore in progresul sistemelor - Analiza sistemului, Pactul pentru Educatie, Strategia pentru Educatie - sa functioneze subcomisii pentru redactarea pachetului de legi, din care sa faca parte reprezentantii ONG-urilor interesate, profesori, invatatori, directori, alti specialisti din preuniversitar.
Descentralizare ocolita
Iata diferentele notabile dintre documentul ministerului si Strategia Miclea, identificate de profesorul Vlaston: "Documentul MECI: Descentralizarea presupune dezvoltarea progresiva a autonomiei scolii, a capacitatii acesteia de a lua decizii adecvate. Strategia Miclea: Accelerarea descentralizarii in contextul asigurarii calitatii. Documentul MECI: constituirea consiliilor de administratie ale unitatilor de invatamant conform noilor competente si a noii componente: 60% reprezentanti ai unitatii de invatamant si 40%, reprezentanti ai parintilor, elevilor, ai autoritatilor administratiei publice locale, ai agentilor economici etc. Strategia Miclea: Consiliul de Administratie va fi format din cate 1/3 membri cadre didactice din scoala, reprezentanti ai parintilor si ai Consiliului local. Documentul MECI: evaluarea directorului unitatii de invatamant va fi facuta de catre inspectoratul scolar, cu avizul Consiliului consultativ al directorilor si al autoritatii publice locale, iar evaluarea directorului adjunct si a directorului educativ la nivelul unitatii de invatamant cu avizul Consiliului profesoral si aprobarea Consiliului de administratie. Strategia Miclea: a) autoevaluarea; b) evaluarea din partea altor trei manageri (doi stabiliti de Inspectoratul Scolar Judetean); c) evaluarea Inspectoratului Scolar (Aici greseste si Strategia Miclea, pentru ca nu respecta principiul "cine angajeaza si salarizeaza, evalueaza". In plus, documentul MECI lasa o "portita" pentru decizia politica in numirea si evaluarea managerilor). Document MECI: alocarea fondurilor privind finantarea de baza, complementara si compensatorie prin Consiliul Local si gestionarea lor de catre unitatea de invatamant. Strategia Miclea: Finantarea de baza, care e formata din costul standard/elev (prescolar) - coeficienti de corectie (pentru grupuri minoritare, dezavantajate, copii cu nevoi educationale speciale) (In Strategia Miclea finantarea de baza se face dupa principiul proportionalitatii, adica "per capita", iar in documentul MECI nu se specifica).
Masurile din Strategia Miclea trebuie abordate simultan
La randul sau, Catalin Croitoru, presedintele fondator al Federatiei Educatiei Nationale, in prezent deputat, sustine ca trebuie elaborate legi "nou-noute", care sa fie mult mai simple, cu mai putine articole, dar care sa urmareasca liniile foarte clar trasate de Strategia Miclea. "In Strategie se arata explicit ca toate masurile care sunt trecute acolo trebuie abordate simultan, pentru ca, altfel, va fi un esec - ca intotdeauna, daca iei numai bucatele. Iar asta inseamna ca trebuie sa faci instrumentele prin care sa poti aplica Strategia. Or, acelea sunt total diferite fata de ce exista in legile actuale, nu se mai potriveste nimic cu nimic. In concluzie, un nou concept despre cum trebuie sa arate sistemul educational, incepand de la programe centrate pe competentele pe care trebuie sa le creezi elevului si studentului, si terminand cu pregatirea profesorilor, statutul lor, elemente legate de descentralizare - pentru ca nu poti face un sistem la fel de centralizat ca la comunisti", ne-a declarat, ieri, Croitoru.
In privinta salariilor profesorilor, deputatul PD-L spune ca lucrurile sunt clare: "Practic, s-a dat 6% din PIB, asa ca sunt bani destui pentru aplicarea legii (Legea 221/2008, n. red.), cu o singura conditie: langa lege, trebuie facut un set de criterii de performanta, care chiar sa fie puse in miscare, pentru a se intelege ca nu dam salariu nu-stiu-cat pentru domnul Popescu, care ocupa postul acela, ci il dam pentru nivelul la care trebuie prestata activitatea pe postul respectiv. Nu prestezi la nivelul acela, nu iei atatia bani - in prima etapa -, iar in a doua, daca nivelul e vai de mama lui, pleci acasa. Afara, la revedere! Si in locul tau vine unul care e interesat ca, pe banii aceia, sa se intinda pe jos, acolo, muncind. Nu sa stea sa fluiere sau sa o lalaie prin cancelarie, la cafele si la barfa, si sa-l doara undeva de elevi, iar apoi sa tipe "Ce ni se mai da?", "Da' Guvernul ce ne da?". Acestea sunt lucrurile care trebuie puse in miscare, si acesta e conceptul, aici trebuie sa inteleaga toti, inclusiv ministrul Andronescu si unii demagogi din sindicate", ne-a declarat Catalin Croitoru.
Croitoru: "Ministerul Educatiei ar trebui redus la 20 de oameni"
Dupa ce premierul Emil Boc a reformulat "reducerea cu 20% a personalului din administratia centrala" cu "reducerea cheltuielilor de personal", ministrul Educatiei a inteles ca nu este vorba despre "posturi". Astfel ca a umflat ministerul cu inca un post de secretar de stat - al cincilea -, care atrage dupa sine o intreaga structura. In timp ce toata lumea vorbeste despre reducerea cheltuielilor de personal, Ecaterina Andronescu a "strans cureaua" infiintand un post special pentru un apropiat, Mihnea Costoiu, care a devenit stapanul absolut al finantelor Educatiei. Fara semnatura lui, nicio investitie nu va misca in preuniversitar, universitar sau in cercetare.
Croitoru este de parere ca reducerea aparatului central trebuie operata urgent si masiv. "In Ministerul Educatiei si in structurile subordonate nu e loc de 20% reduceri de posturi, ci de 40%, pentru ca sunt tot felul de frecatori de menta care au si niste salarii supertari, fara sa realizeze performanta. Criterii de performanta trebuie sa fie si acolo, iar contractul managerial asa trebuie pus: pot sa-ti dau salariu de la 10 milioane la 60 de milioane, dar daca nici pe ala de 10 nu-l meriti, te dau afara. E simplu, dar problema e ca daca iei masurile pe bucati, nu faci nimic. Toate lucrurile se leaga; in momentul in care aplicam Strategia, acolo vorbim despre descentralizare. In acea clipa, in mod normal, inspectoratele scolare aproape ca dispar, ministerul ramane doar organ de reglementare si control - deci mai mult de 20 de oameni nu trebuie sa aiba. Nu tot felul de cabinete de secretari de stat, pentru ca din acestea atrage sub el o structura, aglomeram schema de personal. Deci, practic, aducem oameni mai multi, si ne intoarcem la mai rau decat a fost vreodata", ne-a declarat Catalin Croitoru.
Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/news.php?id=20475&data=2024-07-24