Prima proba a examenului de Bacalaureat s-a desfasurat pe o zi caniculara, cu subiecte care n-au avut nicio legatura cu limba si literatura romana, astfel ca principalul criteriu de notare a fost bunul plac al examinatorilor. Acestia au fost sfatuiti public de Zvetlana Preoteasa, secretar de stat in Ministerul Educatiei, sa ii ajute pe candidati, insa notele le-au dat tot cum au vrut ei. "Toti profesorii ajuta elevii in momentul in care dau un raspuns. Intotdeauna sunt intrebari ajutatoare, care sa-i lamureasca pe profesori", a dat asigurari presei Preoteasa, inlocuitoarea lui Adomnitei in perioada alegerilor locale, unde ministrul a inregistrat un esec imens in orasul de bastina - putin peste 9% din sufragii.
Succesul candidatilor la proba eliminatorie a depins de indicatiile pe care le-au primit "de sus" profesorii examinatori. Cum probele orale sunt eliminatorii, candidatii trebuie sa obtina minim nota 5. Insa in cele mai multe dintre cele 674 de centre de examinare a "plouat" cu 9 si 10. Evident ca a contribuit din plin, ca in fiecare an, consistenta protocolului strans din timp de la elevi. In ciuda negarii vehemente a reprezentantilor inspectoratelor scolare si ai MECT, aceasta practica functioneaza perfect. In mai toate liceele din tara s-au strans de la elevi, inca de acum o luna, intre 100 si 200 de lei pentru protocolul de la Bac', iar cei care dau proba sportiva contribuie in plus cu 50 de lei. La examen s-au inscris circa 260.000 de candidati, astfel ca sumele stranse ating cote astronomice, de sute de miliarde de lei vechi, iar evaziunea fiscala e la ea acasa in scoala. Motivatia e pe deplin justificata din ambele parti: candidatii vor sa treaca proba si sa obtina si note mari, iar directorii liceelor vor si ei cat mai multi de zece, pentru prestigiul istitutiei.
Summitul de la Olanesti
Saptamana trecuta, Zvetlana Preoteasa i-a convocat la o instruire pe bani publici, timp de doua zile, la Hotelul Parang din Olanesti, pe toti cei 811 presedinti ai comisiilor judetene de Bacalaureat, desemnati lunea trecuta prin repartizare computerizata. Pentru aceste functii au candidat 824 de cadre didactice universitare cu titlul academic de doctor si functia didactica de cel putin conferentiar universitar. Propunerile au venit de la rectoratele a 48 de universitati acreditate sau autorizate. Fiecare presedinte de comisie a semnat un protocol cu MECT prin care se obliga sa asigure buna organizare si desfasurare e examenului. La intalnire s-au alaturat si alti directori din minister, astfel incat cheltuielile sa atinga o suma "rotunda" pentru 1.000 de persoane.
Revenind la subiectele de la romana, absolventii de liceu au avut de raspuns la intrebari de genul fondurilor structurale sau regimul totalitar, in ciuda faptului ca nu au studiat asa ceva in cei patru ani de liceu. Nici culegerea de subiecte rezolvate aparuta pe piata la pretul de 160.000 de lei vechi nu le-a fost de mare folos celor care au cumparat-o, ba chiar s-a dovedit o mare pacaleala. Intrebarile nu sunt deloc simpliste, e un limbaj critic literar pe care nu toti elevii il stapanesc, a reclamat Florina Rogalski, profesor de specialitate la Scoala Centrala, autor a opt manuale de limba si literatura romana si a altor carti in domeniu. Rogalski a avertizat inca de acum o luna ca 26 din cele 100 de variante de subiecte de la proba orala de limba si literatura romana "nu au ce cauta in programa de bacalaureat". Insa nici macar apelul Academiei Romane de a readuce scriitorii romani si operele lor in variantele de subiecte nu a schimbat calea pe care era croita conducerea MECT. Subiectele au fost platite cu bani grei, 1.209 de specialisti ai ministerului primind circa 4 miliarde de lei vechi pentru cele 43.000 de variante la toate probele - orale si scrise - si toate materiile la care se da bacalaureatul.
Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/news.php?id=8194&data=2024-07-07