Rusia a anuntat joi suspendarea tuturor restrictiilor in relatiile "comerciale" bilaterale cu teritoriul georgian separatist pro-rus Abhazia, informeaza France Presse.
"Rusia nu se mai considera legata de dispozitiile unui acord al CSI (Comunitatea Statelor Independente, fosta URSS minus statele baltice) semnat la 19 februarie 1996 (...) in virtutea caruia erau interzise relatiile economice, comerciale, financiare si legaturile de transport cu Abhazia", potrivit unui comunicat al MAE de la Moscova.
Moscova a pus in garda in privinta unui efect de domino al independentei Kosovo, proclamata la 17 februarie, insa a exclus pana in prezent posibilitatea recunoasterii Abhaziei si Osetiei de Sud, provincii separatiste pro-ruse din Georgia.
Pe de alta parte, Rusia ar putea sa-si stabileasca reprezentante diplomatice in cele doua teritorii, fapt ce ar conduce la o recunoastere de facto, daca nu de jure, a acestora, au apreciat mai multi analisti, citati de AFP.
Pierderi economice de 500 de milioane de dolari
Situatia ingrozitoare a economiei distruse de razboi a fost amplificata in Abhazia de catre blocada economica impusa de catre Rusia si Georgia. In 1995, conducerile tarilor CSI, la insistentele Georgiei, au impus o blocada economica, comerciala, educationala, culturala si informationala Abhaziei. Pierderile cauzate de catre aceasta blocada menita sa aduca atingere ramurilor de baza ale economiei a provocat pierderi de 500 de milioane de dolari. Inca din 1995, cetatenii abhazi au fost supusi unor restrictii de calatorie inafara propriilor granite, fapt ce contravine paragrafului 12, aliniatul 2, a Conventiei Internationale a Drepturilor Civile si Politice care spune ca: "Toti cetatenii au dreptul ca paraseasca orice tara, inclusiv cea proprie".
Conventia Internationala a Drepturilor Civile si Politice - tratat al Natiunilor Unite care are la baza Declaratia Universala a Drepturilor Omului- a fost creata in 1966 si a intrat in vigoare la data de 23 martie 1976. Tarile care au semnat acest tratat sunt legate de aceasta conventie si trebuie sa o respecte ca atare. In situatia de fata, intrebarea vine firesc: cand Rusia respecta prevederile dreptului international si cand nu ?
Kremlinul pregateste terenul
Analitisti politici internationali sunt de parere ca toata aceasta agitatie vine pe fondul anuntului facut marti de presedintele Dumei, Boris Grazlov, cum ca in Duma de Stat a Rusiei (camera inferioara a parlamentului federal) vor avea loc la 13 martie audieri in problema recunoasterii independentei Osetiei de Sud, Abhaziei (doua republici autoproclamate din Georgia) si Transnistriei (regiune din Republica Moldova). Grazlov a explicat presei necesitatea desfasurarii acestor audieri prin faptul ca din partea celor trei republici autoproclamate au venit pe adresa Dumei solicitari privind recunoasterea independentei lor de catre Rusia, dupa modelul Kosovo.
UE refuza invocarea "precedentului kosovar"
Cazul Kosovo este unul sui-generis si nu poate constitui un precedent, motiv pentru care Uniunea Europeana nu sprijina proclamarea independentei niciuneia din republicile nerecunoscute international din fostul spatiu sovietic, a declarat joi, Inaltul Reprezentant pentru politica externa si de securitate comuna a UE, Javier Solana, intr-un interviu aparut joi in cotidianul moscovit Nezavisimaia Gazeta - transmite Tanjug.
Intrebat de ce Kosovo poate deveni stat independent, iar Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria si Nagorno-Karabah nu, Solana a invocat rezolutia 1244 a Consiliul de Securitate al ONU.
Aceasta a instituit o administratie temporara a ONU in provincia sarba si a stabilit liniile directoare ale procesului politic care urma sa defineasca viitorul statut al Kosovo, a mentionat Solana. In schimb, Consiliul de Securitate nu a adoptat decizii similare cu privire la niciun alta zona de conflict, a precizat inaltul oficial european.
Implozia Rusiei
Presedintele parlamentului georgian, Nino Burdjanadze, considera ca in cazul in care Rusia va recunoaste independenta Abhaziei si Osetiei de Sud (cele doua regiuni separatiste din Georgia) se vor gasi cu siguranta o serie de state dispuse sa recunoasca, la randul lor, Cecenia, Daghestanul si Osetia de Nord, precum si alte republici din Federatia Rusa "care se vor face auzite".
"Va voi spune un singur lucru. Daca Rusia va merge pe aceasta cale, ea se condamna la o implozie, alimentand exclusivismul identitar", a avertizat Burdjanadze intr-un interviu acordat joi postului de televiziune ucrainean UNIAN.
Responsabila de la Tbilisi a avertizat, totodata, ca, in acest caz, Georgia va raspunde prin "masuri adecvate".
Solicitata sa precizeze daca "masurile adecvate" presupun si varianta militara, presedinta legislativului de la Tbilisi, unul din aliatii fideli ai presedintelui prooccidental al Georgiei, Mihail Saakasvili, a tinut sa sublinieze ca autoritatile georgiene nu vor permite celor doua regiuni "desprinderea de la teritoriul tarii" si vor lua toate masurile prevazute de legislatia internationala.
Burdjanadze a respins orice asemanare intre Kosovo si cele doua regiuni separatiste georgiene. "Abhazia si Osetia de Sud nu au si nu pot avea nicio sansa de a fi recunoscute. Mi-as dori foarte mult ca Rusia sa nu pluteasca impotriva curentului", a afirmat ea.
Declaratia avertisment din partea oficialilor de la Tbilisi survine la o zi dupa ce pretinsul parlament al Osetiei de Sud s-a adresat comunitatii internationale cu rugamintea de a recunoaste independenta republicii nerecunoscute. Anterior, Osetia de Sud, Abhazia si Transnistria a facut nenumarate apeluri in acest sens catre tarile occidentale si Rusia.
In noua sa declaratie, asa-zisul legislativ sud-osetin face referire la precedentul Kosovo, tinutul din sudul Serbiei care si-a proclamat in mod unilateral, la mijlocul lunii februarie, independenta si a obtinut si recunoastere internationala din partea celor mai importante state occidentale.
Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/news.php?id=4265&data=2024-07-07