Turcia si Armenia urmeaza sa semneze sambata dupa-amiaza la Zurich acorduri istorice in vederea normalizarii relatiilor, umbrite de aproape un secol de amintirea masacrului armenilor, calificat drept genocid de Erevan, termen respins vehement de Ankara, relateaza AFP, preluata de NewsIn.
Apropierea dintre Ankara si Erevan intampina o rezistenta profunda in randul populatiilor din cele doua tari, precum si al diasporei armene, extrem de influenta in Franta si SUA.
Intr-un discurs solemn catre natiune, presedintele armean Serj Sarkissian a dat asigurari sambata ca nu a existat "alternativa la stabilirea relatiilor, fara conditii prealabile, cu Turcia". "A avea relatii cu Turcia nu trebuie in niciun fel sa creeze indoieli privind realitatea genocidului. Este un adevar cunoscut si care trebuie sa fie recunoscut", a insistat presedintele armean, la o zi dupa mii de persoane au protestat la Erevan fata de restabilirea relatiilor cu Ankara.
La amintirea dureroasa a masacrelor si deportarilor armenilor din perioada 1915-1917, soldate cu peste un million si jumatate de morti, potrivit Armeniei, intre 300.000 si 500.000 de victime potrivit Turciei, s-a adaugat la inceputul anilor 1990 conflictul din Nagorno-Karabah.
La finalul unui razboi de sase ani (din 1988 pana in 1994), Erevanul a preluat controlul asupra acestei enclave locuita de armeni din Azerbaidjan, aliata Turciei, care si-a inchis in 1993 frontiera cu Armenia in semn de represalii.
Acordurile care urmeaza sa fie semnate sambata la Zurich prevad in special redeschiderea frontierei la doua luni dupa intrarea in vigoare a documentelor, spre nemultumirea nationalistilor turci, care acuza tradarea "fratilor" din Azerbaidjan.
Intr-un astfel de context marcat de resentimente si conflict, mediarea Elvetiei in acest dosar a avut nevoie de sustinerea Statelor Unite, europenilor si a Rusiei.
In aprilie anul trecut, presedintele american Barack Obama le-a cerut turcilor si armenilor sa gaseasca "rapid'' un acord. Moscova, folosindu-se de rolul sau geostrategic in regiune, a sustinut la randul sau active procesul de apropiere turco-armean.
De altfel, un diplomat din delegatia de la Zurich a secretarului de stat Hillary Clinton a mentionat cooperarea intre Washington si Moscova in acest dosar. "Este un exemplu bun, concret, al manierii in care putem coopera", a comentat el.
Reamintind de candidatura Turciei la Uniunea Europeana, seful diplomatiei UE Javier Solana a vorbit sambata despre beneficiile pe care Ankara si Erevan le-ar putea obtine din aceste acorduri in relatiile cu Bruxellesul. "Fara indoiala ca semnarea acordurilor va fi la fel de importanta si in relatiile cu UE", a precizat el.
De altfel, Turcia spera sa avanseze in negocierile de aderare la UE, in timp ce Armenia, incercuita si fara rezerve petroliere, vrea sa iasa din izolare.
Ministrii armean si turc de externe, Eduard Nalbandian si Ahmet Davutoglu, urmeaza sa semneze acordurile la Universitatea din Zurich, in prezenta ministrului elvetian de externe Micheline Calmy-Rey.
La eveniment vor lua, de asemenea, parte secretarul de stat american Hillary Clinton, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, seful diplomatiei franceze Bernard Kouchner, ministrul sloven de externe si presedintele comitetului de ministri al Consiliului Europei, Samuel Zbogar, precum si seful diplomatiei europene, Javier Solana.
Pentru a intra in vigoare, acordurile vor trebui sa fie ratificate de Parlamentele din Turcia si Armenia, ceea ce ar putea dura multa vreme, din cauza ostilitatii deputatilor din cele doua tari.
Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/news.php?id=41157&data=2024-07-07