Plangerea depusa de profesorul de filozofie, care cerea autoritatilor sa scoata icoanele din scoli, a strarnit dezbateri privind laicitatea in Romania, o tara unde ranile cauzate de 45 de ani de ateism comunist nu sunt inca cicatrizate, relateaza AFP. Aceasta, in contextul in care Consiliul de Combatere a Discriminarii recomandase eliminarea simbolurilor religioase din scoli si, cu doua zile in urma, Ministerul Educatiei si Cercetarii decisese ca prezenta simbolurilor religioase in scoli trebuie sa fie stabilita de comunitate, de parintii elevilor si, nu in ultimul rand, de scoala. Cata laicitate si cata libertate de exprimare incap intr-un spatiu public?
Profesorul dintr-un liceu din Buzau Emil Moise a "denuntat" prezenta simbolurilor religioase in scoala frecventata de fiica sa, ceea ce pentru el reprezenta o "forma de discriminare fata de elevii agnostici sau care apartin unei alte religii".
Cum Biserica Ortodoxa Romana reuneste 90 la suta de credinciosi dintr-o populatie de 21 de milioane de locuitori si beneficiaza de un inalt grad de incredere in randul acestora, sesizarea facuta de profesor a fost primita cu ostilitate. Cateva ONG-uri au salutat aceasta initiativa.
Consiliul roman anti-discriminare a cerut Ministerului Educatiei si Cercetarii sa "respecte caracterul laic al statului", permitand ca icoanele sa fie agatate pe pereti "doar in timpul orelor de religie sau in spatii special destinate instruirii religioase".
Consiliul anti-discriminare l-a revoltat pe patriarhul ortodox, care spune ca dispozitia de a scoate icoanele din scoli incalca "Constitutia, care garanteaza dreptul la libera exprimare, dar contravine si legislatiei europene".
Raspunzand apelului Asociatiei Civic Media, mai multi intelectuali au semnat o scrisoare cerand Consiliului anti-discriminare sa revina asupra recomandarii lui.
Dupa o scurta perioada de analiza, Ministerul Educatiei a decis ca indepartarea icoanelor din scoli este o decizie care trebuie luata de parintii elevilor si de comunitatile locale.
Ministerul va anunta in urmatoarele saptamani rezultatele dezbaterilor publice pe tema pastrarii simbolurilor religioase in scoli.
Scriitorul Horia Roman Patapievici considera plangerea profesorului dovada de "fanatism", (acel altfel de a pica in extrema), adica "tentativa incrancenata de a dizolva prin intermediul unor masuri coercitive impuse de stat, consensul social in privinta unei practici inradacinata in societatea civila".
Poate ca societeatea civila ar trebui sa-si respectele practicile inradacinate, cel mult sa le puna in discutie doar pentru o mai buna reasezare a lor, cand valabilitatea le e de necontestat. Si deasupra tuturor sa domneasca liberatatea de exprimare (inclusiv a convingerilor si simbolurilor religioase), si nu oprimarea lor. De aminit in acest sens exemplul de zilele trecute din Aeroprtul din Seattle, unde un rabin si-a manifestat nemultumirea fata de existenta doar a brazilor de Craciun in interiorul aeroportului (spatiu public, ca si scolile). Ca raspuns, autoritatile au eliminat brazii. Dar rabinul nu a fost multumit, ce dorea el era prezenta in egala masura a simbolului religios de sarbatorire a Hanuka-ai, o menora. Brazii au reaparut, cu mentiunea ca Aeroportul din Seattle nu va fi impodobit si cu o menora, nu anul acesta.
REACTII LA CALD
Victor RONCEA, sef Departament Politica Externa: "Campania <<Coalitei pentru respectarea sentimentului religios>>, coordonata de Civic Media, a avut sorti de izbanda: s-au raliat 150 de organizatii si institutii si mii de profesori, elevi, jurnalisti, istorici, personalitati, academicieni. Este o dovada ca societatea civila exista, e vie. Societatea civila a bunului simt, alta decat cea de gasca, confrerie, coterie, care actioneaza la ordin si, de cele mai multe ori, impotriva interesului national. Ministerul Educatiei si Cercetarii a adoptat cea mai intelepta pozitie printr-o o decizie antitotalitarista si prodemocratica, adica exact opusul Hotararii discriminatorii a asa-zisului Consiliu National pentru Combaterea Discriminarii. Ministerul a hotarat exact ceea ce solicita si Coalitia, respectiv ca pentru pastrarea simbolurilor religioase sa decida comunitatile, locale, de profesori si elevi. Intr-o tara eminamente credincioasa, aceasta este normalitatea. Fara simboluri religioase, morale, o natiune devine doar o masa amorfa si uniforma, ceea ce isi propusese si ateismul comunist. Din fericire, in urma cu 17 ani, tinerii au iesit pe strazile Romaniei pentru a dobori acest regim criminal. Si au reusit. Sa le cinstim memoria aparand viitorul."
Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/news.php?id=129&data=2024-07-07