Miscarea indrazneaza a Chinei in Republica Moldova arata ca ea ar putea sa fi inceput sa priveasca spatiul post-sovietic ca propriul "exterior apropiat", scrie, referindu-se la imprumutul de 1 miliard de dolari oferit de China Chisinaului, intr-un articol publicat in Asia Times, fostul diplomat indian M.K. Bhadrakumar, care trateaza politica marilor puteri, implicand Statele Unite, Rusia si China. Mai mult chiar, fostul diplomat indian spune ca, practic, China si-ar fi exprimat chiar si disponibilitatea de a prelua intreaga economie a Republicii Moldova, care are un Produs Intern Brut estimat la 8 miliarde de dolari si un buget de 1.5 miliarde de dolari.

Potrivit acestuia, mesajul lui Biden, din timpul turneului efectuat in Georgia si Ucraina, dupa vizita presedintelui Barack Obama la Moscova pentru "resetarea" relatiilor dintre cele Statele Unite si Rusia, a fost ca administratia Obama intentioneaza sa confrunte pretentia Moscovei de a fi puterea predominanta in spatiul postsovietic.

"Biden a exclus orice 'schimburi' cu Kremlinul sau orice forma de "recunoastere" a sferelor de influenta ale Rusiei", scrie fostul diplomat indian. Potrivit lui Bhadrakumar, in prezent, transpare ca "resetarea" relatiilor dintre Statele Unite si Rusia ar putea sa duca politica americana fata de Moscova inapoi in anii '80 si catre teza presedintelui Ronald Reagan, care spunea ca Rusia nu putea fi un egal pentru Statele Unite, date fiind structura economica si demografia sa profund gresite si, de aceea, cu cat presiunea exercitata pe economia rusa este mai mare, cu atat Moscova va avea o pozitie mai conciliatorie catre presiunea Washingtonului.

"Cum a rezumat Stratfor, un think-tank cu legaturi cu structurile de securitate, marele joc va fi sa-i 'inghesuie pe rusi si sa lase natura sa-si urmeze cursul", scrie fostul diplomat in articolul din Asia Times Online.

Oferte facute de UE si Moscova

Potrivit acestuia, exista deja unele dovezi ale acestei abordari coordonate ale Occidentului fata de Rusia in Parteneriatul Estic lansat de Uniunea Europeana. Parteneriatul Estic vizeaza Armenia, Azerbaijan, Georgia, Moldova, Belarus si Ucraina si are ca scop, potrivit lui Bhadrakumar, sa atraga aceste state postsovietice de importanta strategica pentru Bruxelles prin asistenta economica, comert liberalizat si investitii si regimuri de vize care nu constituie inca o integrare in UE, dar le incurajeaza sa-si desfaca legaturile cu Rusia.

Potrivit fostului diplomat indian, o provocare imediata se afla in fata Moscovei in conditiile, in care alegerile parlamentare din Moldova au dus la indepartarea ultimului partid comunist din Europa (care mai detinea puterea) de partidele de opozitie pro-UE. Conform fostului diplomat, Statele Unite si Uniunea Europeana au aplicat tactica presiunii in revolutia Twitter din aprilie in Republica Moldova pentru a forta o schimbare de regim care pune capat conducerii presedintelui cu inclinatii pro-ruse Vladimir Voronin.

Potrivit lui Bhadrakumar, Uniunea Europeana a facut promisiuni generoase de integrare economica Republicii Moldova, iar Moscova a facut o contra-oferta, in iunie, oferind un imprumut de 500 de milioane de dolari statului moldovean.

China, pregatita sa "garanteze finantarea tuturor proiectelor considerate necesare si justificate de partea moldoveana"

In acest context, China, care, potrivit fostului diplomat indian, a fost istoric mai degraba un observator decat un jucator in Republica Moldova, a intrat in lupta in aceasta luna si a semnat o intelegere de imprumut cu statul moldovean, prin care Beijingul acorda Chisinaului un imprumut de 1 miliard de dolari, pe o perioada de 15 ani, la o rata a dobanzii foarte avantajoasa, de 3 la suta si cu o perioada de gratie de cinci ani la plata dobanzii.

Fostul diplomat indian spune ca, in mod curios, China a spus ca este pregatita sa "garanteze finantarea tuturor proiectelor considerate necesare si justificate de partea moldoveana" peste imprumutul de 1 miliard de dolari.

Fostul diplomat indian spune ca, practic, China si-a exprimat disponibilitatea de a prelua intreaga economie a Republicii Moldova, care are un Produs Intern Brut estimat la 8 miliarde de dolari si un buget de 1.5 miliarde de dolari.

"Acesta miscare a Chinei este fara indoiala o pozitionare geopolitica", scrie Bhadrakumar. Acesta este, potrivit lui Bhadrakumar, primul salt al Beijingului peste Asia Centrala catre marginile vestice ale Eurasiei.

Fostul diplomat se intreaba de ce a devenit Moldova atat de importanta.

Beijingul a calculat imensa semnificatie geopolitica a integrarii Republicii Moldova de catre Occident, considera el. Ar fi atunci o problema de timp pana cand Moldova ar fi inclusa in NATO, pana cand Marea Neagra va deveni un "lac NATO", iar Alianta se va pozitiona intr-o pozitie practic perfecta pentru a marsalui in Caucaz si direct in Asia Centrala la granitele Chinei, scrie Bhadrakumar.

Fostul diplomat indian vorbeste si despre noua ofensiva islamista in Asia Centrala. El spune ca intrebarea de un milion de dolari este daca actuala stare tumult este numai un ecou indepartat sau este echivalent cu o reluare a eforturilor Statelor Unite de a finanta si echipa mujahedinii si de a promova islamul militant ca o unealta geopolitica in Asia Centrala sovietica in anii '80.

De aceea, remarcile lui Biden care trimit catre Reganism vor fi luate in serios la Moscova si Beijing- ca economia Rusiei este o epava, geografia Rusiei este presarata cu o varietate de slabiciuni care vestejesc, si Statele Unite nu ar trebui sa-si subestimeze cartile. "Miscarea indrazneaza a Chinei in Republica Moldova arata ca ea ar putea sa fi inceput sa priveasca spatiul post-sovietic ca propriul "exterior apropiat'' scrie fostul diplomat indian.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/news.php?id=36290&data=2024-07-06