Voronin si Smirnov in cautarea unor aliati puternici

Presedintele in exercitiu al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), Ilkka Kanerva, ministrul de Externe al Finlandei, tara care a preluat presedintia organizatiei la 1 ianuarie 2008, face o vizita la Chisinau, pentru a discuta posibilitatile de solutionare a problemei transnistrene.

Reprezentantul OSCE soseste joi la Chisinau, dupa vizita pe a facut-o marti, la Kiev, unde a abordat, intre altele, si problematica transnistreana, Ucraina, fiind alaturi de Rusia, stat-garant si mediator in solutionarea conflictului din stanga Nistrului.

Misiunea OSCE in Moldova a anuntat ca Ilkka Kanerva are programate pentru 17 ianuarie intrevederi cu presedintele moldovean Vladimir Voronin, cu seful Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu, cu ministrul de Externe Andrei Stratan, cu ministrul Reintegrarii Vasile Sova, dupa care in aceeasi zi se va deplasa la Tiraspol pentru intalniri cu liderii regimului transnistrean.

Finlanda, ca tara care detine in acest an presedintia OSCE si care si-a propus pentru acest mandat gasirea unor solutii in problema Kosovo si a conflictelor inghetate, a declarat ca sustine in cazul diferendului transnistrean o solutie politica si ca intentionaza organizarea unei intalniri a mediatorilor si observatorilor in formula 3A2 (OSCE, Ucraina, Rusia plus SUA si Uniunea Europeana, acestea din urma avand statut de observator), la care sa se adauge intr-o etapa ulterioara cele doua parti direct implicate - Chisinau si Tiraspol.

Legat de vizita la Chisinau a presedintelui in exercitiu al OSCE, presa rusa scria recent ca Europa incearca sa preia sub controlul sau reglementarea diferendului transnistrean, in contextul in care se contureaza o apropiata solutie pentru statutul definitiv al provinciei Kosovo.

Voronin face lobby la Bruxelles

Modalitatile concrete in care Uniunea Europeana poate ajuta la punerea in practica a masurilor de consolidare a increderii dintre Chisinau si Tiraspol, propuse la sfarsitul anului trecut de presedintele Vladimir Voronin, s-au aflat in centrul discutiilor pe care seful statului moldovean le-a avut programate luni la Bruxelles cu reprezentantii Comisiei Europene, potrivit RFI.

Planul, ce cuprinde intre altele demilitarizarea Transnistriei si formarea unei armate unice moldo-transnistrene, a fost respins de Tiraspol, dar Uniunea Europeana l-a incurajat pe Voronin sa continue. In aceste conditii, Bruxelles-ul s-a declarat pregatit sa ajute prin acordarea unui ajutor financiar si prin trimiterea unor experti in Republica Moldova.

Comisia Europeana afirma ca a ajutat si in trecut la rezolvarea acestui conflict. Dar, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, anul trecut, si apropierea granitei UE de acest conflict inghetat, Bruxelles-ul se mobilizeaza cu adevarat pentru a ajuta Moldova.

Vladimir Voronin a fost la Bruxelles si in urma cu trei saptamani, cand i s-a plans comisarului european pentru relatii externe si politica de vecinatate, Benita Ferrero-Waldner, de ceea ce el a numit "atitudinea agresiva a Romaniei" impotriva tarii sale.

Intalnirea presedintelui Voronin cu presa de la Bruxelles a beneficia de traducere in "limba moldoveneasca", fapt care i-a suparat pe diplomatii romani de la Bruxelles, intrucat Romania este pe cale de a evita orice referire oficiala la aceasta limba, pe care nu o recunoaste.

Smirnov vrea sa negocieze de pe picior de egalitate

Liderul regimului separatist din Transnistria, Igor Smirnov, a declarat in cadrul intalnirii avute zilele trecute cu ambasadorul rus in Republica Moldova, Valeri Kuzmin, ca Tiraspolul este dispus sa reia negocierile cu Chisinaul pentru solutionarea conflictului transnistrean, dar cu conditia ca dialogul sa aiba loc de la egal la egal.

"Despre ce negocieri poate fi vorba cand una din parti se foloseste de recunoasterea sa (internationala, n.n.) si exercita presiuni asupra celeilalte", a afirmat Igor Smirnov, citat de agentiile de presa de la Tiraspol. Asa-zisul "presedinte" al republicii moldovenesti nistrene a mai afirmat ca Transnistria are nevoie de garantii internationale care sa confirme dreptul la libera circulatie a marfurilor si persoanelor si accesul normal la coridoarele europene de transport.

Ambasadorul rus in Republica Moldova a declarat ca deplasarea sa la Tiraspol a avut ca scop gasirea unei solutii pentru iesirea din impas a negocierilor in problema transnistreana, intrerupte in februarie 2006, in contextul vizitei in Moldova a presedintelui in exercitiu al OSCE (Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa), ministrul finlandez de externe Ilkka Kanerva, care este asteptat la Chisinau in cursul zilei de miercuri. Acesta va discuta cu autoritatile moldovene initiativele presedintelui moldovean de reglementare transnistreana care propun, intre altele, demilitarizarea teritoriului Republicii Moldova, inclusiv Transnistria, crearea unei armate unice si gasirea in comun a unor masuri de recastigare a increderii intre cetatenii de pe cele doua maluri ale Nistrului. Presedintele in exercitiu al OSCE se va deplasa si la Tiraspol, pentru a discuta cu liderii transnistreni.

In acelasi scop de a cunoaste in detaliu initiativele presedintelui moldovean de reglementare transnistreana, se va afla in aceste zile la Chisinau si adjunctul secretarului general al NATO, Robert Simmons.

Presa rusa scria zilele trecute, in contextul vizitei pe care urmeaza sa o efectueze la Moscova la 22 ianuarie presedintele moldovean Vladimir Voronin, despre un compromis pe care l-ar pregati Rusia si Moldova si care ar consta in cedarea de catre Federatia Rusa a regiunii din stanga Nistrului, daca va primi garantii reale din partea Chisinaului in ceea ce priveste prelungirea prezentei militare rusesti in Transnistria si statutul de neutralitate al Republicii Moldova. In acest caz, ar putea fi acceptata oferta Chisinaului de "autonomie largita" pentru Transnistria, renuntandu-se la independenta acestei regiunii asupra careia insista liderii de la Tiraspol.

Planul Kozak, resapat la Chisinau si Tiraspol

Ideea federalizarii Republicii Moldova a fost repusa pe tapet la Chisinau si Tiraspol, in ajunul vizitei presedintelui in exercitiu al OSCE, ministrul finlandez de externe Ikka Kanerva in Republica Moldova. De fapt, presedintele in exercitiu al OSCE si-a inceput vizita in regiune printr-o escala la Kiev, unde are programate discutii la cel mai inalt nivel cu autoritatile ucrainene, inclusiv in problema reglementarii transnistrene, releva marti presa de la Chisinau si Tiraspol.

In urma cu o saptamana, clasa politica si expertii din Republica Moldova au reactionat diferit o serie declaratii "unioniste" facut de un politolog transnistrean. Ilia Galinski, directorul Institutului de Istorie si Drept de pe langa Universitatea de Stat din Transnistria a declarat, intr-un interviu acordat agentiei de presa Regnum la 9 ianuarie, ca "Republica Moldova nu are alta optiune decat unirea cu Romania, dupa modelul fostei Republici Democrate Germane". El afirma in acel interviu ca ziua recunoasterii Transnistriei pe plan international se apropie tot mai mult.

Pe acest fond, Victor Doras, fost consilier al presedintelui Vladimir Voronin, a lansat luni in presa de la Chisinau un proiect de federalizare a Republicii Moldova. Planul lui Doras pleaca de la premisa ca actuala conducere nu mai are autoritatea necesara pentru a controla teritoriul tarii, cu atat mai putin Transnistria, propunand crearea a trei entitati: Moldova, Transnistria si Gagauzia.

Potrivit fostului consilier al lui Voronin, capitala noului stat federal din stanga Prutului ar urma sa fie Tighina (Bender), aproape de Transnistria, iar forma de guvernamant ar fi republica prezidentiala cu un parlament bicameral, fata de cel unicameral existent in prezent la Chisinau. Noul stat ar urma sa permita prezenta pe termen nelimitat a trupelor ruse de mentinere a pacii (aflate acum in Transnistria) si sa-si redefineasca relatiile cu Romania.

In vacarmul starnit de mult discutatele proiecte de federalizare, un sustinator al statalitatii Republicii Moldova, Gheorghe Sima, vicepresedintele Partidului Patria-Moldova, a declarat agentiei de presa Regnum ca Republica Moldova isi poate "mentine independenta doar daca va reveni la teritoriile ei dintotdeauna, adica cele de la Carpati la Marea Neagra". O asemenea evolutie, in opinia acestuia, "este destul de realista in contextul redesenarii granitelor in Europa". In privinta viitorului Transnistriei, Sima a precizat ca totul depinde de recunoasterea sau nu a independentei Kosovo, in cursul acestui an.

Agentiile de presa moldovene amintesc ca toate aceste planuri, aflate in discutie in prezent la Chisinau si Tiraspol, urmeaza planului de federalizare a Republicii Moldova propus in 2003 de Dmitri Kozak, fost consilier al presedintelui Vladimir Putin. Kozak a sustinut federalizarea Moldovei si crearea unui parlament bicameral, in care transnistrenii sa fie prezenti in proportie mult mai mare decat cele 14 procente, cat reprezinta ei in numarul total al locuitorilor statului.

Documentul, dat publicitatii la 17 noiembrie 2003, a intrunit imediat sprijinul presedintelui Vladimir Voronin, care in cadrul intalnirilor cu cei doi predecesori ai sai (Mircea Snegur si Petru Lucinschi), cu liderii fractiunilor parlamentare si cu corpul diplomatic acreditat la Chisinau a opinat ca planul Kozak "ofera o sansa unica" pentru solutionarea conflictului transnistrean. La presiunea SUA si UE, o saptamana mai tarziu, presedintele Voronin anunta ca nu mai semneaza Memorandumul Kozak, facandu-l pe presedintele rus Vladimir Putin sa se intoarca la Moscova din drumul spre Chisinau.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/news.php?id=2656&data=2024-07-05