< Imprimare >      ZIUA - OPINII - marti, 23 iunie 2009

"... Din exilul parizian"

Acest titlu face parte din cel al volumului aparut la Editura Paideia si lansat saptamana trecuta, de Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc (INMER). Autorul, Dinu Zamfirescu, l-a numit SI NOI AM CONDAMNAT COMUNISMUL. DIN EXILUL PARIZIAN. Prezentandu-si invitatii speciali - Sorin Alexandrescu, Radu Campeanu si Doru Novacovici - gazda a marturisit: "Toti patru am fost exilati". Pe parcursul discutiilor, a fost lamurita relatia dintre exilul pasiv si cel militant, adica intre "romanii mai vechi (...) rupti de adevarata realitate din tara" si nou ajunsi in Occident, dupa ce cunoscusera atat inchisorile totalitarismului dejist, cat si regimul opresiv comunist-nationalist din "iepoca de aur".

Cartea este rezultatul eforturilor azilantului politic, ajuns la Paris in 1975, angajat imediat in lupta anticomunista. Pornea de la principiile liberale, in care crescuse si pentru care suferise exmatriculari din liceu si facultati, demascari si puscarii, pana a fi cumparat pe dolari, "prin intermediul diverselor organisme romanesti, ca Securitatea sau Ministerul de Finante". Actiunile sale, de-a lungul unui deceniu si jumatate, au insemnat nu numai publicarea catorva sute de articole si studii politologice, in presa exilului romanesc (BIRE, Lupta, Dialog, Curierul Romanesc), ci si interventii la posturile de radio BBC, Europa Libera, Vocea Americii, cu expuneri asupra situatiei din Romania ceausista, mai ales a anilor '80, cand tara se confrunta cu cei 3 F (frig, foame, frica). Profesorul-reporter nu s-a limitat la atat, ci, impreuna cu alti combatanti de aceeasi factura (Radu Campeanu, Liviu Nicola, Ion Vitez, Neagu Djuvara, Radu Portocala, Dan Culcer, Ariadna Combes, Mihnea Berindei s.a.) au pus bazele unor organizatii, asociatii si cluburi menite sa tina treaz interesul pentru ceea ce se intampla in tara, mai ales privind distrugerea satelor romanesti si incalcarea drepturilor omului.

AceastA cronicA "la zi", traita sub imperiul evenimentelor, este astazi istorie concentrata in atitudini si actiuni care au atras atentia Securitatii. Pe langa condamnarea teoretica a comunismului, in general, ele au insemnat atitudini pentru destabilizarea regimului, atragand atentia oficialitatilor franceze asupra dezastrului romanesc, prin intruniri in fata ambasadei din Paris si pe esplanada Trocadero, rapoarte catre foruri internationale. Combatantii porneau de la ideea ca libertatea se castiga prin lupta, adevarurile rostite de ei devenind un varf de lance impotriva opresorilor. Pe cai foarte intortocheate, dar sigure, ajungeau sa fie cunoscute acolo aspectele cele mai josnice ale ceausismului, ca apoi sa fie difuzate in Occident, ca rezultat al unei solide culturi politice. Exemplar este "Cazul Mihai Botez", al matematicianului si sociologului violent batut de securisti, care declarase inaintea vizitei lui Gorbaciov in tara noastra (1987) ca "Romania se afunda in tragedie. De multa vreme, nicio tara din Europa n-a cunoscut in timp de pace o asemenea represiune".

Toate acestea si inca multe altele fac "cuprinsul" cartii structurate pe 12 capitole, din care amintim: "Romania vazuta din exil", "Despre Yalta si altele", "Spioni si agenti de influenta in exilul romanesc", "Romania ceausista in publicatii franceze". Numai citind aceste titluri, iti dai seama de dimensiunea actiunilor de destabilizare a regimului ceausist, din partea exilului parizian.

Valentin HOSSU-LONGIN

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=254820&data=2009-06-23