Scriitorul Mario Vargas Llosa pariaza pe victoria cartii, intr-o societate in care modelele sunt furnizate de inovatiile tehnologice care esueaza, insa, in a conferi oamenilor credinta si respectul aproape religios pe care le transmit cuvantul frumos scris si articulat, potrivit NewsIn.

Vargas Llosa marturiseste, intr-un interviu acordat "El Tiempo", ca meseria de scriitor este una mult mai usor de asumat decat orice alta profesie, pentru ca se invecineaza cu pasiunea: "Meseria mea nu este una servila. Este la fel de mare ca pasiunea de a citi". Ca orice meserie, scrisul are propriul regim de functionare care, pentru autorul peruan, inseamna a lucra sapte zile pe saptamana, dimineata si dupa-masa, niciodata seara, el recunoscandu-se ca fiind un tip mai degraba diurn. "Am perioade grele si mari exaltatii. Dar imi definesc scrisul ca pe un act de perseverenta, incapatanare si disciplina", spune Llosa, dupa ce din condeiul sau au iesit zeci de romane si nuvele.

Masura succesului unui scriitor nu este data de premiile literare, pe care le poate primi sau nu, fara ca asta sa insemne ca munca lui a reusit sa schimbe ceva in felul in care oamenii percep lumea. "Fiecare scriitor ramane cu un soi de anxietate", spune Llosa, pentru care adevaratul test este cel al timpului. Pe de alta parte, mari scriitori, ca Proust si Kafka, nu au fost recunoscuti ca atare de epoca in care au trait, doar trecerea vremii confirmandu-le valoarea operei literare.

Cartea, personaj privilegiat al anilor '80, '90, este acum mai vulnerabila, amenintarile venind din partea "culturii" tehnologice, care imprima literaturii superficialitatea "de masa", dar care, spune senin scriitorul, nu va inlocui niciodata cuvantul scris. Mai mult, Llosa mizeaza pe carte, pariind ca ea va iesi victorioasa din epoca pusa sub semnul suprematiei tehnologice.

La inceputul anilor 1990, Vargas Llosa dubleaza aventura sa livresca cu una politica, candidand la presedintia tarii sale natale, Peru. Acum, scriitorul incearca sa explice motivele care l-au determinat sa intre in arena politica, unele dintre ele obiective, tinand de conditia omului de cultura din America Latina, iar altele date de felul lui de a fi. Miza implicarii politice a scriitorului nascut in America Latina este, in prima instanta, aceea de a denunta tarele totalitarismului de unde, de altfel, simpatia cu valorile stangii din tinerete, cand a luat parte la miscarea revolutionara Utopia. Faptul ca Fujimori, conducator dictatorial al Peru-ului si contracandidatul sau la prezidentiale, a fost condamnat pentru actele sale este, fara doar si poate, o victorie a democratiei: "Este ceva care s-a intampla, cred, pentru intaia oara, in America Latina".

Despre romanul la care lucreaza de doi ani, "El sueno del celta" ("Visul celticului"), Llosa spune ca s-a nascut din biografia nationalistului irlandez Roger Casement, consulul britanic in Congo la inceputul secolului XX, dar ca ceea ce scrie el nu este o cronica istorica, ci un rod al imaginatiei.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/news.php?id=28808&data=2009-05-25