Criza financiara poate insemna trezirea la realitate pentru milioane de oameni, care si-au facut un obicei din a visa la imbogatirea peste noapte. Deopotriva, samsari de terenuri si negustorii de iluzii sunt in mare suferinta astazi, dupa ce in ultimii cinci ani s-au visat pasind pe urmele lui Donald Trump. Bancile se pot reprofila lesne in dealeri de masini, dupa ce imbogatitii din "metriipatrati" si-au abandonat "caiiputere" cu care inundasera strazile Capitalei, cumparati pe datorie, cu zeci si sute de mii de euro.

Ei au fost modelul antreprenorial al pustilor din cartiere, care trageau cu ochiul si urechea la manelele revarsate din decapotabila spalata de doua ori pe zi. Spalatoriile erau biroul unde-si faceau "planul de afaceri", iar metrul patrat noua unitate de masura a bunastarii. Pusi in fata exemplului din strada, adolescentii nostri aveau mari dificultati ca sa inteleaga zbaterea parintilor in a le inocula valoarea banilor munciti cu sarg si consecventa.

Banii obtinuti peste noapte sunt mult mai tentanti, iar pentru asta nu e nevoie de vreun studiu, ci doar sa observam numarul in crestere al jucatorilor la Loto.

TentaTia la romAni a atins cote nemaiintalnite in ultimii cinci ani. Niciodata parca speranta de imbogatire n-a fost mai bine infipta in mintea tinerilor ca pana acum cateva luni.

Munca sau afacerile facute cu nopti nedormite, pline de griji si calcule, erau de neimaginat, din pacate, pentru prea multi tineri din Romania. Efectele perverse ale psihologiei banilor nemunciti s-au simtit adanc in scoli si universitati, dar si in comportamentul lor social. Daca nu visezi la o cariera intr-o profesie sau la o afacere construita cu munca, ci doar la bani cu sacul, scoala pare pierdere de vreme.

De ce sA te preocupe analiza matematica, geometriile neeuclidiene, sau mecanica cuantica, cand ceea ce li se parea ca-i creste in ochii celorlalti era mecanica de sub capota si rapiditatea cu care iti numeri banii? Pana si aritmetica se redusese la doar doua operatii: adunarea si inmultirea.

De impartit mai rar.

Egoismul derivat din foamea de inavutire, peste noapte, il zaream zilnic in comportamentul marlanesc care se instalase in strada.

Clivajul dintre lumea celor care isi castigau salariul sau profitul cu truda si specia celor a caror singura ocupatie se reducea la numaratul banilor s-a adancit continuu in anii trecuti.

Nici pArinTii, nici Scoala, nici discursul public al elitei guvernamentale nu aveau cum sa produca trezirea la realitate, intr-un timp atat de scurt, cum va reusi sa o faca criza actuala.

EducaTia Si Munca trebuie sa-si recastige locul in preocuparile noastre, daca vream ca actuala criza sa nu fie doar epoca prabusirii unor mari averi castigate, in majoritate, ilicit. Pentru asta insa trebuie o reformare adanca a scolii, a institutiilor, a clasei politice si a economiei.

Recent, ministrul FinanTelor afirma ca mai putin de 2000 de companii din aproape 680.000 asigura 85% din veniturile publice. Ceea ce arata cat de putin functioala este economia romaneasca.

Ca sA ajungem la inversarea raportului este nevoie de mult efort, multa migala si multa stiinta. De unde trebuie sa incepem? Raspunsul a venit mai repede decat credeam: de jos, de la valorile de baza: Educatia si Munca.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=252200&data=2009-04-23