Recentul furt de arme din depozitul militar de la Ciorogarla este un indiciu cu privire la veriga slaba pe care o reprezinta Romania in cadrul Tratatului Organizatiei Atlanticului de Nord. Aici nu mai este vorba doar despre un eveniment nefericit din sistemul nostru national de aparare, ci de importante riscuri de securitate ale flancului estic al NATO.

S-au emis mai multe ipoteze cu privire la autorii si complicii acestui furt:

- cadre corupte din armata noastra;

- traficanti de armament, care ar fi expediat deja armele in zone de conflict;

- grupuri de crima organizata, de pe plan intern sau chiar extern;

- organizatii teroriste din lumea islamica sau de aiurea;

- servicii de informatii ostile NATO si Romaniei;

- combinatii intre ipotezele de mai sus.

Oricare dintre ipoteze este devastatoare pentru prestigiul tarii noastre in cadrul aliantei politico-militare din care ne-am dorit sa facem parte. Nu degeaba au intrat in alerta SRI, serviciile de informatii din armata si interne. Nu degeaba s-a lasat cu atatea demiteri de cadre din armata si serviciile armatei. Surse judiciare anonime citate de presa indica probabilitatea mare a implicarii unor militari corupti. Numai ca asa cum pot fi vandute pistoale, pusti, mitraliere, tot asa pot fi vandute informatii ale serviciilor de intelligence sau secrete (de stat, NATO). Coruptia nu mai este aici doar o chestiune penala, care se rezolva de anchetatori si in tribunal, ci un fapt cu implicatii de securitate colectiva.

De multi ani, Armata este pe locul al doilea in sondajele de opinie cu privire la increderea romanilor in institutii, dupa Biserica. Ele nu sunt institutii democratice, ci institutii ierarhice, relativ disciplinate. Daca fenomenul coruptiei afecteaza si aceste institutii, sa nu ne miram ca romanii isi vor transfera increderea catre actori antidemocratici. Daca fenomenul coruptiei din sistemul de aparare si siguranta nationala nu este combatut si limitat prin masuri dure, consecintele vor fi dramatice.

Pe masura ce criza internationala va capata accente interne tot mai clare, expunerea la coruptie va deveni mai mare. Jaful armat si crimele de la Brasov, ca si alte evenimente violente din ultima vreme, ne arata cat de acuta este criza de autoritate a statului roman. Iar aici nu mai are rost ca liderii partidelor sa mai dea vina unii pe altii, pentru ca responsabilitatea este comuna. Iar calcaiul lui Ahile din sistemul nostru de autoritate il reprezinta sistemul juridic, care pune in libertate criminali periculosi, cu un profund dispret pentru siguranta cetatenilor.

Este tot mai clar ca teoria statului minimal este chiar daunatoare pentru o tara precum Romania. Avem nevoie de un stat maximal pentru domenii precum apararea, internele, siguranta nationala. Pana acum credeam ca ipoteza statului minimal se potriveste doar economiei, de unde statul ar fi trebuit sa se retraga tot mai mult sau chiar complet, dar s-a vazut in SUA, Marea Britanie si in alte state occidentale capitaliste, ca fara interventia statelor in sistemul financiar si in cel economic nu poate fi combatuta criza mondiala. Nu este vorba de un stat maximal in sens autoritar ori totalitar, ci in acceptiunea sa de stat de drept. Statul de drept este mijlocul cel mai eficient pentru combaterea coruptiei din politica, servicii secrete, afaceri, administratie, armata si chiar din Justitie.

De cate ori se intampla cate un eveniment mai degraba demn de faptul divers, ajungem sa ne punem probleme si dileme grave. Este un semn ca lucrurile nu s-au asezat asa cum trebuie, nici de la bun inceput si nici mult mai tarziu. Unii se gandesc ca trebuie sa schimbe Constitutia pentru a intari democratia, dar nu am vazut pana acum rezultate notabile in intarirea institutiilor existente - Parlament, Guvern, Justitie, Presedintie, Armata, administratie, servicii secrete. Cand o sa-si dea seama cei din NATO si UE care este realitatea romaneasca, nu stiu pe unde mai scoatem camasa.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=248701&data=2009-02-02