Cartile anului 2008

De mult n-am mai citit un eseu critic care sa-mi lase in asemenea masura impresia ca-si epuizeaza subiectul - si asta fara sa-mi vaduveasca o clipa placerea lecturii. Desi are aproape o mie de pagini (in format mare!) si o bibliografie de-a dreptul inhibanta, cartea lui Mircea Ghitulescu se parcurge precum un captivant roman de aventuri (aventura inca neincheiata a teatrului romanesc, relatata de un autor el insusi un excelent romancier - vezi romanul "Wiener Walzer"), cu intriga, rasturnari de situatii, dusmanii si personaje memorabile. Practic, din relativ scurta istorie a dramaturgiei autohtone, nimic nu scapa ochiului vigilent si nu o data ironic al autorului, incepand cu primele spectacole din zorii secolului al XIX-lea si sfarsind cu analiza "la zi" a pieselor lui Vlad Zografi. Se poate spune fara riscul de a gresi ca de vreo patru decenii incoace, in materie de dramaturgie si teatru romanesc, Mircea Ghitulescu a citit si a vazut tot.

As putea da o sumedenie de citate in sprijinul celor afirmate mai sus, dar spatiul, fatalmente, nu-mi permite. In concluzie: o carte ce nu trebuie sa lipseasca din biblioteca nici unui om pasionat de teatru in ambele sale ipostaze: scris si jucat.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=248509&data=2009-01-29