Filmul, care il are pe Benicio del Toro in rolul principal, a declansat reactii impartite: francezii ii deplangeau soarta dupa prima vizionare de la Cannes, iar exilatii cubanezii, simtindu-se extrem de jigniti de aceasta varianta a povestii, au aruncat cu sticle in ecranul cinematografului din Miami, in timpul filmului.

Ce e greu de contestat este ca momentul e mai mult decat potrivit pentru a da o noua perspectiva asupra lucrurilor pentru care Guevara lupta. Credinta in existenta unui sistem politic a fost zdruncinata si miscarile rebelilor au inceput sa se simta in lume. Filmul se straduieste sa raspunda la intrebarea daca "Ernesto Guevara de la Serna Lynch, prin atasamentul lui de fier fata de revolutia permanenta, ar fi avut dreptate, pana la urma".

"Nu conteaza daca sunt sau nu de acord cu Che. Nu ii judecam faptele. Ne-am documentat cu grija si, pur si simplu, ii spunem povestea", spune Soderbergh.

Problema cu aceasta abordare - admirabila si nepartinitoare - este ca, trecand peste scopul ei, povestea lui Guevara este adevarata realizare.

E povestea unui grup de gherila care a ajuns in Cuba in 1956, la bordul unei corabii, cu scopul exact de a rasturna dictatorialul guvern de dreapta al lui Fulgencio Batista si care a reusit sa le dea maiestuos peste nas Statelor Unite, care, fiind la doar 150 km nord de Havana, considerau insula ca teritoriu al lor de drept. Aceasta remarcabila reusita militara l-a transformat pe tanarul Guevara intr-o personalitate fascinanta, mai ales in ochii "Inteligentei de stanga" din "lumea libera". Scriitorul britanic Graham Greene a declarat ca Che "personifica ideea de galanterie, cavalerism si aventura intr-o lume care a cedat la acestea in favoarea comoditatii marilor puteri", iar Jean-Paul Sartre l-a numit "cea mai completa fiinta umana a timpului nostru".

Pletosii idealisti

Comparativ cu agitatia din Vest, Cuba acelor timpuri era plina de speranta si romantism, considerata viitorul lumii. Era condusa de oameni ce semanau cu niste staruri rock, care fumau tigari de foi si promovau o ideologie care parea sa ii datoreze mai putin lui Lenin decat lui Bob Dylan. Che a fost deopotriva simbolul si apostolul revolutiei cubaneze, luptatorul vagabond de un calm ucigator. Ti-l poti imagina cu o cana de mojito in mana, lustruindu-si carabina, intr-o bodega cubaneza, cu rumba auzind-se in surdina.. Dar in realitate, nu era asa. Nici pe departe...Adevaratul Che era o pierdere totala in tot ceea ce facea: era un strateg militar inept, un camarad duplicitar, un nefolositor slujitor al serviciului public, un sot necredincios si un tata neglijent. Toate acestea reies din notitele lui extrem de detaliate.

Legenda si adevar

"Miturile iti pot spune la fel de multe despre o perioada ca adevarul insusi", declara Alvaro Vargas Llosa, analist al activitatilor din America de Sud si autorul unei carti despre Guevara. "Asa ca, datorita insemnarilor lui Che stim noi exact ce parere gresita au despre el si actiunile lui atat de multi dintre contemporanii nostri".

Guevara s-a nascut in 1928, in Argentina. In timp ce studia la Facultatea de Medicina din Buenos Aires, s-a casatorit pentru prima oara. Dupa ce a absolvit in 1953, a petrecut doi ani calatorind in jurul Americii de Sud pe o motocicleta. In Mexico City l-a intalnit pe Fidel Castro, si dupa ce a semnat planul de invazie al Cubei, a primit supranumele de "Che", in traducere libera "prietenul tuturor". Pe opt octombrie 1967, Guevara a fost capturat de catre fortele pro-guvernamentale si executat a doua zi. In moarte, steaua lui Che a continuat sa straluceasca si sa imprastie o lumina calda asupra mizerie si cruzimii revolutiei cubaneze. Dupa cum se putea banui, varianta lui Soderbergh a fost bine primita in Havana... de mult s-a inteles ca pentru lume conteaza mai putin esecurile lui Guevara, atata timp cat figura lui da bine pe un tricou.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=247652&data=2009-01-10