Liderii celor 27 de state ale UE vor participa, joi si vineri, la summitul de iarna al Consiliului European. Reuniunea va fi dominata de subiecte majore precum planul de relansare economica, pachetul legislativ, schimbari climatice/energie si situatia Tratatului de la Lisabona.

ZIUA a reusit sa obtina, in exclusivitate, concluziile reuniunii Consiliului European care va accepta planul european economic de redresare, lansat luna trecuta de Comisia Europeana.

Documentul de lucru, primit din surse confidentiale din Parlamentul European, va fi supus dezbaterii sefilor de state si guverne prezenti la Bruxelles si din aceasta cauza este posibil ca documentul final sa suporte cateva modificari sau adaugiri, mai ales la capitolul III, cel privitor la energie si schimbarile climatice. In schimb, este foarte greu de presupus ca celelalte capitole, mai ales cel dedicat masurilor anti-criza si politicii comune de aparare vor suferi modificari esentiale.

Capitolul I, "Probleme economice si financiare", porneste de la constatarea ca actuala "criza economica si financiara este o criza globala" si cere statelor membre sa aplice pe deplin si cat se poate de rapid masurile deja adoptate de UE.

Apel catre banci

Consiliul face, in acelasi timp, un apel catre banci si institutiile financiare "sa utilizeze pe deplin facilitatile ce le-au fost acordate si sa sprijine imprumuturile catre sectorul economic", aceasta in primul rand prin micsorarea ratei dobanzilor. Dar si pietele financiare raman fragile, noteaza documentul Consiliului care spera ca, extrem de rapid, sa incheie negocierile in curs cu Parlamentul European, ceea ce ar urma sa duca la adoptarea unei legislatii europene privind, printre altele, "protejarea fodurilor depunatorilor, solvabilitatea companiilor de asigurari si nivelul de capitalizare al bancilor". De asemenea, pornind de la evidenta "impactului pe care criza economica il are acum asupra economiei si a faptului ca tarile din zona Euro si UE in intregul sau sunt amenintate de recesiune", Consiliul este de acord cu un plan european economic de redresare, in linia propunerilor facute de Comisia Europeana pe 26 noiembrie. Reamintim ca planul este bazat pe un efort fiscal de aproximativ 200 miliarde Euro (cel putin 1,5% din bugetul UE).

Actiuni punctuale

In acest sens, Consiliul European anunta ca sprijina in mod deosebit urmatoarele actiuni punctuale:

- O crestere a interventiei Bancii Europene de Investitii, mai ales prin cele 30 de miliarde de euro destinate special pentru intreprinderile mici si mijlocii, precum si pentru industria de automobile.

- O actiune suplimentara rapida din partea Fondului Social European pentru sprijinirea pietei de munca, in special in beneficiul celor mai vulnerabile grupuri de populatie.

- Mobilizarea in vederea crearii de locuri de munca in sectoarele-cheie ale economiei europene, in special prin intermediul Fondului European de Ajustare in domeniul Globalizarii.

- O implementare mai rapida a programelor finantate de fondurile structurale si investitii mai mari in infrastructura si eficacitate energetica.

- Posibilitatea aplicarii unui nivel mai redus al TVA pentru produsele ecologice si servicii si zonele de productie intensiva.

Reducerea taxelor si impozitelor

Data fiind dimensiunea crizei, se cere statelor membre - care deja au adoptat unele masuri importante - sa actioneze pe mai departe intr-un efort coordonat, intr-un cadru comun care sa respecte urmatoarele indicatii.

Masurile de sprijinire a consumului trebuie sa fie destinate producerii unui efect imediat, sa fie limitate ca durata si sa aiba tinte precise; in special, ele se pot aplica in cazul industriei producatoare de automobile si a constructiilor de locuinte, mai ales a celor concepute ca realizand economie la consumul de energie in functie de circumstantele nationale, aceste masuri pot lua forma unei cresteri a cheltuielilor publice, a unor reduceri judicioase la nivelul impozitelor si taxelor, o reducere a nivelului cotizatiilor sociale, ajutoare specifice pentru intreprinderi si ajutoare directe pentru familii, mai ales cele mai vulnerabile.

In domeniul energiei si schimbarilor climatice, Consiliul confirma angajamentul UE de a reduce cu 20% emisiile de energie pana in 2020, ramanand in suspensie masurile concrete care vor fi adoptate si, mai ales, modalitatea de compensare economica a unor tari a caror industrie va fi afectata de noile cerinte severe in domeniul "tehnologiilor curate". Acesta este unul dintre punctele lasate in suspensie in documentul pe care l-am putut consulta si este probabil ca aici negocierile vor fi extrem de dure intre principalii actori europeni.

Unda verde Parteneriatului Estic

Se anunta si aprobarea proiectului unui "Parteneriat Estic", bazat pe formula deja adoptata in cadrul Uniunii pentru Mediterana.

Aceasta se constituie "in vederea ajutorarii statelor partenere pentru a face progrese in procesele de reforma si tranzitie, contribuind la stabilitatea lor si la o miscare de apropiere mai stransa de UE". Un raport in acest sens va fi discutat la reuniunea viitoare a Consiliului (martie 2009), Parteneriatul urmand sa fie lansat in cadrul unui summit special organizat in perioada presedintiei cehe. Tarile care urmeaza sa fie introduse in Parteneriat sunt Moldova, Ucraina, Armenia, Azerbadjian si Georgia.

Europa isi intareste armatele

La summitul european va fi adoptata si o declaratie care se va constitui ca o adenda la documentul final, privind intarirea politicii europene de aparare si securitate.

Asa cum a fost ea recent definita intr-un document al Consiliului in vederea "dezvoltarii unor capacitati militare puternice, flexibile si interoperabile... care sa permita UE, in mai putin de zece ani, sa conduca simultan, in afara teritoriului sau, o serie de misiuni civile si militare in scopuri diverse, corspunzator celor mai probabile scenarii". Asumandu-si astfel intr-o maniera credibila si eficienta, propriile sale responsabilitati in parteneriatul transatlantic. Reamintim ca, in termenii acestei propuneri, UE trebuie sa fie capabila, folosind resursele statelor membre, UE si NATO, sa formeze o forta de 60.000 de oameni si sa planifice si sa conduca simultan:

- Doua operatiuni majore de stabilizare si reconstructie, cu o prezenta civila apropriata, sprijinita de cel putin 10.000 de oameni pe o durata de cel putin 2 ani, doua forte rapide de reactie pe durata limitata folosind grupurile de lupta ale UE.

- O operatiune de evacuare a cetatenilor UE (in mai putin de 10 zile).

- O opertiune aeriana sau navala de supraveghere/interdictie in zonele in care interesele UE se afla in joc.

- O operatiune civila-militara de asistenta umanitara cu o durata de pana la 90 de zile.

- Aproximativ 12 misiuni civile in formate diverse, inclusiv o misiune majora care sa dureze cel putin cativa ani.

In acest context, foarte important este si paragraful care subliniaza nevoia restructurarii bazei industriale si tehnologice a apararii europene, mai ales prin formarea unor mecanisme corporative de guvernare care sa faca astfel ca piata europeana de armamente sa devina mai unitara, cu o competitivitate si eficacitate crescute. O indicatie interesanta este si aprobarea grupului de nivel inalt NATO-UE, precum si dorinta de a implica mai mult aliatii europeni care nu sunt membri UE in tot ceea ce inseamna politica europeana de aparare si securitate. In fine, este anuntat acordul Consiliului pentru crearea unor burse speciale in cadrul programului ERASMUS destinate tinerilor ofiteri.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=246652&data=2008-12-10