EXCLUSIV ZIUA ONLINE

Incearca sa patrunzi in simplitate. Urmeaza natura lucrurilor si renunta la orice impuls personal si astfel lumea va fi armonioasa, este una dintre invataturile poporului chinez transmise din generatie in generatie. Pentru acesti oameni, traditia a ramas un izvor spiritual activ. Pentru multi dintre noi, obiectele chinezesti sunt un adevarat cult, desi nu cunoastem intotdeauna semnificatia figurinelor deja celebre la expozitiile de profil. Fie ca este vorba despre broastele din bronz, snururile rosii ce alunga spiritele rele, banutii de diferite marimi pe care ii gasim de obicei la lumanarile parfumate sau brelocurile simbolizand yin si yang, prea putin cunoastem din originile si traditiile care au dat nastere acestor obiecte.

Muzeul Taranului Roman organizeaza, impreuna cu Ambasada Republicii Populare Chineze in Romania, expozitia "China. Sarbatori si Festivaluri". Evenimentul, care a debutat pe 19 noiembrie se va incheia pe 1 decembrie. Desi intrarea este libera, marti, cand am ajuns in sala de oaspeti a Muzeului Taranului, nu era nici un vizitator. Am aflat insa, ca de cand s-a deschis expozitia au fost prezente aproximativ 900 de persoane, majoritatea copii. Pasionati, nepasionati, ei au privit cu entuziasm figurinele si portelanurile norocoase chinezesti si au aflat cate ceva despre sarbatorile, festivalurile si mancarurile traditionale chinezesti. In cadrul expozitiei veti avea prilejul sa admirati obiecte rituale pentru alungarea duhurilor rele, sa aflati despre cum se face in China pomenirea mortilor, sa descoperiti locul important ocupat in cultura chineza de fazele lunii, de anumite cifre si simboluri considerate benefice.

Ziua Desprafuirii si alte sarbatori

Cand noi sarbatorim ajunul Craciunului, la chinezi este "Ziua Desprafuirii". Tot in aceasta zi, zeii se intorc in Rai. Astfel, chinezii au crezut mereu ca este o perioada propice pentru a face curatenie sau pentru a rearanja mobilierul. Aceasta zi, dedicata curateniei in casa, este pastrata si in ziua de azi, "desprafuirea" numindu-se in timp "alungarea vechiului". Chinezii vor sa se debaraseze de tot ce au vechi prin locuinte in speranta ca toate obiectele vor capata un nou aspect in anul ce vine.

Anul Nou este foarte important pentru ei, el aducand de fiecare data recolte mai bogate. La sfarsitul fiecarui an ei isi pun pe usile de la intrare imagini religioase sau desene vesele pentru a indeparta spiritele rele. Obiceiul provine de la vechea datina de a pune paznic la usa. Dupa mii de ani paznicii au fost inlocuiti cu "imaginile de Anul Nou", cu lampioanele mari si rosii sau amuletele patrate avand caracterul grafic "fu" ce inseamna "binecuvantare" sau "fericire".

Artificiile simbolizeaza bucuria

Obiceiul "bubuiturilor" de Anul Nou este prezent si la chinezi. Ca si la noi, familile se reunesc la cina pana la miezul noptii, cand bate ora doisprezece isi ureaza un an mai bun si aprind petarde si pocnitori intampinand Anul Nou. In trecut, artificiile erau aprinse tot pentru a izgoni spiritele rele si ghinionul. In prezent, petardele si artificiile sunt nelipsite de la festivalurile traditionale chinezesti, simbolizand bucuria. Urarile de Anul Nou ocupa si ele un rol foarte important, dimineata rudele felicitandu-se ca au scapat de "nian", anul vechi, care pe vremuri era un animal feroce. Cei care scapau din ghiarele lui "nian" se felicitau a doua zi, cand "nian" disparea. Acele urari sunt cunoscute astazi in toata lumea ca insemnand dorinta pentru un an mai bun si prosper, fara ghinioane.

De asemenea, odata cu vremea propice recoltelor, un simbol important pentru chinezi este "recolta bogata". De multe ori in una dintre imaginile de Anul Nou este un copil ce tine un vas in mana, simbolizand recolta care nu se termina niciodata din hambare. O sarbatoare foarte importanta la chinezi este "Zeul noroc" ce are loc in a cinsprezecea zi a primei luni din an. In ajunul acestei zile familiile se reunesc la masa in cinstea Zeului. Se spune ca exista mai multi Zei ai norocului, insa chinezii de rand il iubesc pe Zeul Norocului Casei. De asemenea, Zeul Fericirii, al Castigului, al Longevitatii si al Casatoriei sunt foarte importanti pentru chienzi, ei agatand tablourile cu acesti zei mereu unele langa altele, pentru a avea parte de tot ce isi doresc.

Festivalul Qing Ming este foarte important in traditia chineza, intrucat el nu este doar o sarbatoare ci si o perioada solara importanta intre cele 24 de perioade solare chinezesti. In cadrul acestei sarbatori se aduc ofrande batranilor, stramosilor importanti, se prepara mancaruri traditionale si, asemeni celorlalte sarbatori exista simboluri ce alunga spiritele rele. Nici Festivalul Lampioanelor nu este mai putin important pentru chinezi, fiind o zi de carnaval in care oamenii inundau strazile Chinei pentru a se bucura de spectacolul lampioanelor aprinse. In aceasta zi se dadau spectacole de strada cum ar fi acrobatiile, teatrul de papusi, spectacole cu panglici.

Mancaruri traditionale

Sarbatorile chinezesti se leaga de multe ori si de anumite specialitati gastronomice deosebite. Cum chinezii sunt foarte uniti de familiile lor, cinele sunt nelipsite. De exemplu, in Ajunul Festivalului Primaverii, membrii familiilor se reunesc pentru a cina impreuna. De la aceasta cina nu trebuie sa lipseasca chiftelele de orez, simbolizand bogatia. Festivalul Primaverii este, de asemenea, un prilej foarte bun pentru etalarea culturii gastronomice. Bucatele pentru festival se gatesc inca din 25 decembrie, fiecare parte a Chinei axandu-se pe bucatele specifice zonei.

Astfel, in nordul Chinei mancarea preferata este Jiao Zi, un produs de patiserie facut dintr-o foaie de aluat din faina de grau, cu diferite umpluturi. Pentru ca preparatul seamana cu vechile lingouri de aur se crede ca aceste prajituri aduc bogatie si noroc in casa. In sudul Chinei, locuitorii prefera prajitura Nian Gao, facuta din orez si fiarta in aburi. Numele prajiturii inseamna "sa-ti mearga bine in anul care vine", de aceea fiind foarte populara.

O alta mancare ritual, La Ba, se mananca de obicei cu cateva zile inaintea Anului Nou. Mancarea se face din boabe de orez, orez negru salbatic, boabe de palmier, alune, nuci, stafide, castane, fasole rosie si susan. Fiind un preparat gustos si hranitor, chinezii cred ca daca il mananca vor fi binecuvantati de Buddha si vor trai o viata indelungata.

De asemenea, specialitatea Sang Zi este un meniu obligatoriu in nordul si sudul Chinei. Este o mancare crocanta si delicioasa, facuta din taitei fierti in ulei. Prajitura Qing Ming este, de asemenea, foarte importanta in traditia chineza. Inainte de a o face trebuie extras sucul din orezul salbatic care se amesteca cu faina lipicioasa de orez intr-un aluat. Apoi se pune o pasta de fasole rosie in aluat si se infasoara forme rotunde ce se fierb in aburi si se acopera, la sfarsit, cu o crusta de ulei vegetal. Prajtura este lipicioasa si moale, si avand o culoare de jad mai este numita "bila verde".

Nici chiftelutele de orez Yuan Xiao nu sunt mai putin importante in gastronomia chineza. Traditia spune ca daca manaci aceste chiftele, intreaga familie va merge la fel de usor cum se rostogolesc mingiutele de orez. Yuan Xiao sunt facute dintr-o pasta de orez lipicioasa, cu amestec de fructe si zahar drept umplutura. Bilutele pot fi coapte, fierte in aburi sau prajite si sunt foarte bune la gust. De asemenea, prajiturile lunii sunt foarte importante pentru chinezi, ele fiind nelipsite la Festivalul de la Mijlocul Toamnei sau Sarbatoarea Lunii, cand oamenii se bucura de luna plina. Prajiturile sunt rotunde si rumene, umplute cu pasta de fasole rosie, trestie de zahar, susan si sunca.

Galusca de orez in forma de piramida, Zong Zi, a devenit mancarea preferata a Sarbatorii Maestrului Qu Yuan. Poetul a fost salvat cand a cazut in rau prin aruncarea in apa a ingredientelor acestei prajituri, pentru ca pestii sa nu il manance. Pentru ca memoria poetului este inca vie in mintile chinezilor, prajitura dedicata lui este inca foarte populara.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/news.php?id=16725&data=2008-11-25