< Imprimare >      ZIUA - OPINII - miercuri, 23 iulie 2008

Ce vrea Obama

In ianuarie 2002, cand generalul David Patraeus a preluat comanda in Irak, el a caracterizat situatia drept "grea", dar "nu lipsita de speranta". Astazi, dupa 18 luni, violentele au scazut pana la 80%, la cel mai redus nivel din ultimii patru ani, iar teroristii sunniti si siiti au suferit numeroase infrangeri. In prezent, situatia este datatoare de speranta, insa mai raman multe de facut pentru consolidarea fragilelor lucruri realizate pana acum. Progresele s-au datorat in special unei cresteri a numarului trupelor si schimbarii de strategie.

Am fost unul dintre primii avocati ai suplimentarii trupelor la vremea cand existau putini suporteri pentru acest lucru la Washington. Senatorul Barack Obama a fost un opozant al acestei idei, afirmand, la 10 ianuarie 2007: "Nu sunt convins ca un numar suplimentar de 20.000 de oameni in Irak va putea salva violenta sectara de aici. De fapt, cred contrariul".

Acum senatorul Obama a fost obligat sa recunoasca faptul ca "trupele noastre au activat stralucitor in scaderea nivelului violentelor". Dar continua sa nege ca a rezultat orice progres politic.

Poate nu este constient ca Ambasada SUA de la Bagdad a confirmat recent ca, asa cum informa si un articol de presa, "Irakul a atins in special trei din cele 18 puncte de referinta originale stabilite de Congres anul trecut pentru masurarea securitatii si a porgreselor economice si politice". "Si mai imbucuratoare au fost progresele care nu se pot masura prin puncte de referinta". Peste 90.000 de irakieni, multi dintre ei sunniti care au luptat candva impotriva guvernlui, s-au inscris in organizatia Fiii Irakului pentru a lupta impotriva teroristilor. Si nu au masurat dorinta regasita a premierului Nouri al Maliki de a zdrobi extremistii siiti din Basra si Sadr-City, actiune care a contribuit masiv la dispersarea suspiciunilor de sectarianism.

Succesul acestei suplimentari nu a schimbat determinarea senatorului Obama de a retrage toate trupele noastre combatante. Tot ce s-a schimbat a fost logica sa. Intr-un editorial din New York Times si intr-un discurs recent, el a prezentat planul sau pentru Irak, efectuand prima sa vizita, in mai bine de trei ani, in aceasta tara. Planul sau consista in aceleasi vechi propuneri de retragere a trupelor noastre in decurs de 16 luni. In 2007, el dorea retragerea intrucat credea ca razboiul e pierdut. Daca se tinea cont de sfatul sau, chiar asa s-ar fi intamplat. Acum vrea retragerea intrucat crede ca irakienii nu mai au nevoie de asistenta noastra.

Pentru a ajunge la acest punct, el denatureaza realitatea, susiinadn ca premierul irakian sprijina caldendarul de retragere al lui Obama, cand, de fapt, acesta a spus doar ca ar dori un plan pentru o eventuala retragere a trupelor SUA la un anumit moment nespecificat in viitor.

Senatorul Obama dezidnformeaza si in privinta pregatirii trupelor militare irakiene. Armata irakiana va fi echipata si antrernata pana la jumatatea anului viitor, dar asta nu inseamna, asa cum sugereaza senatorul Obama, ca ea va fi gata sa securizeze tara fara ajutor. De exemplu, Fortele Aeriene Irakiene are unele ramaneri in urma si ni ci o armata moderna nu poate functiona fara acoperire irakiana.

Nimeni nu este favorabil ideii prezentei permanente a SUA in Irak, pretinde senatorul Obama. O retragere partiala a avut deja loc o data cu plecarea a cinci brigazi, iar o retragere mai masiva se poate realiza cand situatia de securitate se va imbunatati. Pe masura ce ne vom retrage din Irak, ne vom consolida prezenta pe alte campuri de batalie, precum Afganistan, fara sa ne temem ca lasam in urma un stat esuat. Am spus ca astept sa revina acasa majoritatea trupelor noastre din Irak pana la sfarsitul primului meu mandat, in 2013. Dar, de asemenea, am spus ca orice aducere acasa a soldatilor trebuie sa se bazeze pe un angajament realist al conditiilor de pe teren, nu pe un calendar artificial creat din motive politice interne. Acesta este punctul crucial al dezacordului meu cu Obama.

Senatorul Obama a spus ca va consulta cu comandantii nostri pe teren si cu liderii irakieni, dar nu va face asta inainte de a face public "planul sau pentru Irak". Asta poate pentru ca nu vrea sa auda ceea ce ei au de spus.

In timpul celor opt vizite pe care le-am facut in Irak, am auzit de multe ori de la trupele noastre ceea ce generalul maior Jeffrey Hammond, comandantul foartelor de coalitie din Bagdad, spunea de curand: ca o retragere bazata pe un calendar ar fi "foarte periculoasa". Periclul este ca extremistii sprijiniti de Al Qaida si de Iran ar putea planui o revenire, asa cum au facut in trecut, cand aveam prea putine trupe in Irak.

Senatorul Obama pare sa nu fi invat nimic din istoria recenta. Mi se pare o ironie ca el repeta cea mai mare greseala a administratiei Bush fluturand prematur un banner cu "Misiune Indeplinita".

De asemenea, sunt socat ca el nu vorbeste niciodata de castigarea razboiului doar prin incheierea sa. Dar daca noi nu castigam razboiul, o vor face inamicii nostri. Un triumf pentru teroristi ar fi un dezastru pentru noi. Asta e ceva ce nu voi permite, ca presedinte, sa se intample niciodata. Voi continua sa implementez o strategie impotriva insurgentilor nu doar in Irak, dar si in Afganistant, cu scopul de a crea state aliate democrate, stabile si independente.

Ziarul american New York Times a refuzat sa publice acest articol de opinie al republicanului John McCain, ca raspuns la un material semnat de senatorul democrat Barack Obama in paginile cotidianului de saptamana trecuta.

John McCain

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=240549&data=2008-07-23