In ziarul "Cuvantul" din 27 februarie 1929, Nae Ionescu semna un articol intitulat "Pentru reintrarea in Ortodoxie", in cuprinsul caruia formula doua intrebari de mare actualitate: "Exista pentru un ortodox putinta sa se impotriveasca unei hotarari a Sinodului? Exista pentru laici putinta de a fi la un moment dat in mai mare masura detinatori ai adevarului decat ierarhia eclesiastica?". "Intr-un caz si in celalalt - continua Nae Ionescu - raspunsul este: DA".

Sa deschidem acum o carte nereeditata - si veti intelege de ce - tiparita sub egida Bisericii si iscalita de o mare autoritate in materie de canoane si legislatie bisericeasca: lucrarea preotului profesor Liviu Stan, aparuta in 1938 la Sibiu, intitulata "Mirenii in Biserica". Citam de la pp. 64-65: "Crestinii prin botez primesc nu numai obligatia de a-si pastra credinta intru care s-au botezat, dar si sa o marturiseasca si sa o apere de dusmani si sa lumineze pe fratii rataciti. Aceasta obligatie constituie mai mult decat un drept al fiecarui crestin. (...). In acest sens mirenii, cu sau fara voia ierarhiei, trebuie sa-si indeplineasca obligatia, exercitandu-si dreptul de a vesti cuvantul, de a invata, iar daca cineva i-ar opri sa-si exercite acest drept, este cazul a asculta mai mult de Dumnezeu decat de oameni".

Asadar, un teolog laic sustine ca un sinod local poate gresi. Altul, bisericesc, ati vazut ce spune. Au existat in istoria Bisericii Crestine imprejurari in care laicii au salvat adevarul credintei. Si au existat sinoade "talharesti", etalon ramanand acela tinut la Efes in anul 449, care a impus vremelnic, prin samavolnicia arhiepiscopului Dioscor al Alexandriei, o erezie. Doi ani mai tarziu, Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon spulbera deciziile soborului "talharesc" si repunea in drepturi marturisirea de credinta autentica.

Parintele Arsenie Papacioc a cerut caterisirea mitropolitului eretic Nicolae Corneanu. Sinodul insa l-a absolvit pe ierarh fara sa-i solicite macar o retractare scrisa si iscalita. Documente aparute in presa din care rezulta ca acelasi mitropolit a declarat autoritatilor comuniste ca nu crede in toate dogmele Bisericii Ortodoxe, dar apreciaza marxism-leninismul, nici nu au fost luate in considerare de catre Sinod. Nici afirmatiile sale pro-papale formulate in "Formula AS". Si atunci, nu sunt indreptatit eu, mirean, sa dau crezare duhovnicilor Arsenie Papacioc, Iustin Parvu si synaxei athonite, in loc sa accept hotararea Sinodului talharesc din 8-9 iulie?!... De partea cui este canonul 46 apostolic?

Daca faradelegea spirituala a mitropolitului Corneanu care ne-a spurcat Biserica prin comuniunea cu schismaticii uniti nu s-ar fi produs, nici aceea a episcopului Sofronie din 6 ianuarie nu ar fi fost luata in seama de Sobor. Sinodul o ignorase complet la sedinta sa de la inceputul lui martie. De aceea dadea episcopul Oradiei comunicate impertinente. Ierarhul apostat de acolo stia pe ce se bazeaza. A trebuit sa intervina mirenii pentru ca fapta sa sa fie osandita, fie si formal, de Sinod. Canonisirea trandafirie a celor doi ierarhi eretici satisface pretentiile domnului Laszlo Tokes, care ne-a reclamat Biserica la Bruxelles si desfide canonul apostolic 46, in dispretul punctului de vedere al monahilor ortodocsi romani si athoniti. Acestia din urma au si rupt de altfel legaturile cu Biserica noastra.

Daca pentru Patriarhul-patron al unei "liturghii ecumenice" imprimate in 1993 cu binecuvantarea sa, pe cand era mitropolit, ca si pentru episcopii nostri, cuminecarea cu schismaticii, respectiv sfintirea Aghiazmei Mari in comun cu acestia, se pot pedepsi asa usor, dupa o retractare sotto voce, atunci preotii dedati la ocultism pot fi linistiti. Ca si cei recasatoriti. "Deschiderea Cartii", "invartitul cheii" nici nu ar mai trebui luate in seama de episcopii unui asemenea sobor. Noroc ca Dumnezeu, care este capul Bisericii, aduce, dupa fiece sinod talharesc, unul ortodox. Autentic.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=240275&data=2008-07-16