A XI-a expozitie dedicata tehnicilor grafice la MNAR poate fi vizitata pana in noiembrie

Galeria de Arta Europeana a Muzeului National de Arta al Romaniei (MNAR) gazduieste, pana la sfarsitul lunii noiembrie, expozitia temporara "Grigorescu si pictorii-gravori ai scolii de la Barbizon". Expozitia cuprinde 50 de lucrari: opt desene semnate Grigorescu si 42 de gravuri apartinand celor mai reprezentativi francezi activi in cadrul scolii amintite, a caror creatie l-a influentat pe roman.

Sunt expuse gravuri, litografii si clisee pe sticla realizate de Corot, Daubigny, Decamps, Diaz de la Pena, Francais, Huet, Jacque, Millet sau Rousseau, unele dintre acestea fiind exemplare rare sau inedite (de exemplu lucrarea "Amintiri din Sologne" de Corot sau "Liziera de padure", litografie in culori semnata de Theodore Rousseau). Expozitia isi propune, spun organizatorii, sa ilustreze faptul ca pictorii scolii de la Barbizon au fost totodata si gravori renumiti (operele lor constituind punctul de pornire a ceea ce s-a numit ulterior gravura impresionista), dar si sa sublinieze similitudini si afinitati intre acestia si Grigorescu.

Au fost selectate lucrarile care trimit, prin subiect si efecte tehnice, la desenul practicat de Grigorescu. Operele lui, prezentate in expozitie, au fost realizate in timpul sederii sale in Franta si abordeaza tematica promovata de pictorii-gravori de la Barbizon: peisaje, macedoines (grupaje insolite de crochiuri de dimensiuni mici pe aceeasi pagina), scene de interior sau cu animale.

Grigorescu, ajuns la Barbizon in 1862, a asimilat de la fiecare artist francez ceea ce i se potrivea, insusindu-si obiectivul comun: redarea cat mai fidela si autentica a naturii. Tematica inspirata de natura si viata taranilor este comuna pictorilor-gravori de la Barbizon si lui Grigorescu, insa modalitatea de a o exprima difera. Romanul s-a oprit doar sporadic asupra gravurii, el optand pentru desen. Relatia cu pictorii-gravori ai scolii de la Barbizon este, astfel, mai degraba una indirecta, pe linia desenului, realizat de Grigorescu cu precadere in carbune, material care conferea compozitiei un aspect similar litografiei, estompand contururi si subliniind efectele picturale. "Inovator, Grigorescu aplica o tehnica proprie, asternand un laviu subtire de tus, peste care revine in carbune diluat, cu accente de creta alba", explica muzeografii de la MNAR.

Lucrarile din expozitie au fost selectate din patrimoniul MNAR, cele mai multe opere ale artistilor francezi fiind achizitionate de dr. Ion Cantacuzino (1863-1934) la Paris. (L.D.)

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=238876&data=2008-06-17