Disputa romano-ucraineana privind delimitarea platoului continental al Marii Negre se apropie incet, dar sigur de sfarsit. Procesul de la Curtea Internationala de Justitie de la Haga intra in acest an in faza finala, o decizie urmand sa fie luata la inceputul anului viitor. In paralel, mass-media ucraineana recurge la o

manipulare de proportii in fata perspectivei de a pierde procesul. In esenta, Kievul incearca sa acrediteze ideea ca Romania doreste sa intre in posesia Insulei Serpilor prin procesul de la Haga - cand de fapt procesul are ca obiect delimitarea zonelor economice exclusive pentru a putea fi inceputa exploatarea zacamintelor de hidrocarburi. Autoritatile ucrainene duc de mai multa vreme o campanie aprinsa pentru a demonstra ca Insula Serpilor este o insula locuibila - depunand eforturi supraomenesti pentru a crea conditii de viata, o sarcina imposibila de vreme ce insula de la gurile Dunarii este lipsita de resurse proprii de apa potabila. Romania a mai avut experienta negocierilor cu URSS privind delimitarea platoului continental al Marii Negre - negocieri esuate. Ucraina a preluat sistemul de intimidare diplomatica al URSS si incearca sa acrediteze ideea unui eventual rapt teritorial. In cazul pierderii procesului de la Haga, oficialii ucraineni vor putea sustine in stil orwellian ca au castigat procesul deoarece au pastrat Insula Serpilor. De fapt, Ucraina a castigat Insula Serpilor prin Tratatul din 1997, cand guvernantii de la acea data au preferat sa o cedeze pentru o presupusa aderare la NATO.

Biserica, banca, posta, cabinet de ginecologie

Autoritatile de la Kiev au declansat o campanie de imagine extrem de vehementa: periodic anunta o noua initiativa privind o noua constructie pe Insula Serpilor. Pe rand au fost deschise o banca, un oficiu postal, un cabinet de ginecologie - iar postul de graniceri de aici a fost declarat cu mare fast localitate cu denumirea Belai.

In luna aprilie a acestui an a fost anuntata construirea unei biserici pe Insula Serpilor, o biserica ortodoxa cu hramul Sfantul Gheorghe, conform Rompres. Dupa cum a specificat autorul proiectului, Dmitri Povstaniuk, clima aspra din Insula Serpilor isi va spune cuvantul asupra aspectului exterior al bisericii, pe care doreste s-o construiasca din beton armat, ca sa reziste in veacuri si ca nici o forta a naturii sa n-o poate distruge - nici apa sarata, nici furtunile devastatoare. "Daca e sa construiesti ceva in Insula Serpilor, atunci ceva temeinic, pentru secole. Betonul armat nu necesita ingrijiri speciale si nici nu trebuie vopsit", a explicat Povstaniuk, indicand ca va fi o bisericuta cu o singura cupola, de doar 128 de metri patrati. "Chiar daca nu va fi prea mare, eu sper s-o fac inalta, ceva asemanator cu biserica Nerli din regiunea Vladimir din Rusia", a spus arhitectul, recunoscand ca toate materialele de constructie urmeaza sa fie aduse de pe uscat. Tot in luna aprilie, directorul cooperarii economice din MAE ucrainean, Serghei Korsunski, a afirmat ca la Curtea Internationala de Justitie se va ajunge la o solutie favorabila Ucrainei in cazul privind delimitarea spatiilor maritime ale Romaniei si Ucrainei, iar in luarea unei astfel de decizii ar conta masurile intreprinse de autoritatile ucrainene cu privire la Insula Serpilor. Surse academice de la Bucuresti ne-au precizat ca afirmatiile ucrainene sunt imprecise, deoarece modificarile aduse in cursul procesului nu au cum sa-l afecteze, acesta fiind un principiu elementar al dreptului.

Procesul de la Haga

Romania a apelat la Curtea Internationala de Justitie de la Haga in baza Acordului conex la Tratatul cu Ucraina din anul 1997, care precizeaza faptul ca daca cele doua tari nu vor ajunge la o solutie pentru delimitarea zonei economice exclusive din Marea Neagra pe calea negocierilor, atunci aceasta disputa va fi rezolvata cu ajutorul tribunalului. Negocierile bilaterale s-au desfasurat pana in anul 2005 fara nici un fel de succes. Romania a mai avut intre 1967 si 1987 experienta unor negocieri asemanatoare cu Uniunea Sovietica, iar ucrainienii au preluat sistemul sovietic de negociere; ba mai mult: solutia propusa de Kiev era de doua ori mai paguboasa pentru Romania decat solutia propusa de Moscova sovietica. Fazele de pana acum ale procesului de la Haga s-au desfasurat astfel: in august 2005 Romania a depus un prim memoriu in fata Curtii Internationale de Justitie, urmat de un contra-memoriu ucrainean in mai 2006. Romania a depus in decembrie 2006 o replica la memoriul ucrainean, urmata de duplica ucraineana in luna iulie 2007. Urmatoarea faza a procesului este faza orala - in care cele doua parti isi vor expune punctele de vedere prin pledoarii publice - Curtea urmand sa anunte in lunile ce urmeaza momentul inceperii acestei faze. Faza orala ar putea dura cateva saptamani, dupa care urmeaza deliberarea judecatorilo CIJ - care ar putea dura pana la jumatate de an. Conform acestui calendar, o decizie a Curtii Internationale de Justitie este asteptata pentru inceputul anului viitor. Actiunile ucrainene de imbunatatire artificiala a conditiilor de viata de pe Insula Serpilor nu vor fi luate in considerare de Curtea Internationala de Justitie de la Haga, deoarece in procesele internationale de acest gen conteaza conditiile naturale existente, nu cele create de interventia umana - in acest sens existand o bogata jurisprudenta.

Problema platoului continental

Platoul continental al unui stat este reprezentat de fundul marii (care este prelungirea naturala a teritoriului terestru al statului) si subsolul acestuia, situate dincolo de limita exterioara a marii teritoriale a acestui stat, pana la limita externa a marginii continentale (care este locul unde se termina platoul continental geografic). In cazul Marii Negre nu exista o margine continentala, din punct de vedere geografic aici existand un platou continental geografic unic. De asemenea, dimensiunile reduse ale Marii Negre nu permit ca statele riverane sa aiba zone nationale de platou continental extinse pana la limita de 200 mile marine, fiind astfel necesara delimitarea intre zonele de platou continental care revin fiecarui stat riveran. Zona economica exclusiva este o zona maritima situata dincolo de limita exterioara a marii teritoriale, care se poate extinde pana la 200 de mile marine de la linia de la care se masoara marea teritoriala, spre larg. Marea teritoriala este zona de apa care se poate intinde pana la 12 mile marine de la linia de coasta. Atat Romania cat si Ucraina au fixat prin legislatia lor interna marea teritoriala la 12 mile marine.

Disputa cu sovieticii

Negocierile privind delimitarea zonelor economice exclusive dintre Uniunea Sovietica si Romania au fost demarate la 18 octombrie 1966, cand Ministerul roman al Afacerilor Externe s-a adresat Ambasadei URSS la Bucuresti cu propunerea de a se demara discutii bilaterale pentru clarificarea aspectelor legate de platoul continental si zona maritima exclusiva a celor doua tari. Pe 10 decembrie, URSS se declara de acord cu inceperea negocierilor. Primul oficial roman care a spart gheata in aceasta chestiune a fost Ion Gheorghe Maurer, care in cadrul unei escale la Moscova in drum spre China in 1964 a ridicat problema Basarabiei si a Insulei Serpilor. In total au avut loc zece runde de negocieri, care s-au intins pe parcursul a 20 de ani.

Problema principala in aceste discutii - si motivul pentru care aceste negocieri au esuat - a fost constituita de statutul juridic al Insulei Serpilor, sovieticii avand pretentia ca delimitarile spatiului maritim sa aiba ca reper fundamental tocmai aceasta insula. Chintesenta pozitiilor sovietice a fost exprimata intr-o propunere facuta de delegatia sovietica care participa la verificarea traseului frontierei de stat in cursul anului 1982: "Intindeti-va cat vreti, dar sa nu afectati limita marii teritoriale a insulei sovietice Zmeinai!"

In cursul negocierilor cu sovieticii, romanii au sustinut ca Insula Serpilor constituie o circumstanta speciala - in sensul ca, avand in vedere suprafata ei mica, faptul ca nu este populata si nu are viata economica proprie, ea nu poate produce efecte in privinta delimitarii platoului continental. Partea sovietica a sustinut ca, deoarece Insula Serpilor are ape teritoriale, trebuie sa aiba si platou continental; Insula Serpilor a servit ca punct de plecare pentru delimitarea apelor teritoriale sovietice si trebuie sa serveasca si ca punct de plecare pentru delimitarea platoului continental. In cursul negocierilor din 1972 partea sovietica a sustinut ca important nu este faptul daca Insula Serpilor are platou continental propriu, ci sa se recunoasca faptul ca de la ea se masoara apele teritoriale sovietice; Conventia de la Geneva prevede expres ca insulele au platou continental; Insula Serpilor este mica, dar ea are un far, un radiofar, o baza pentru pescari si un punct graniceresc si ca atare nu se poate spune ca este nelocuita - o argumentatie identica cu cea promovata de ucraineni in prezent.

Uniunea Sovietica a preferat varianta negocierilor bilaterale intinse pe o lunga perioada de timp datorita ascendentului fortei avut asupra Romaniei in acea perioada si datorita faptului ca nu se supunea competentei Curtii Internationale de Justitie de la Haga in aceasta situatie. In cazul procesului de la Haga dintre Romania si Ucraina delimitarea zonelor economice exclusive ale fiecarei tari va fi facuta de judecatorii Curtii Internationale de Justitie pe baza unei metode matematice obiective in functie de conditiile geografice existente. Astfel va fi trasata o linie de echidistanta pe baza coordonatelor geografice ale punctelor relevante pentru disputa - linie propusa in mod constant de partea romana atat in negocierile cu sovieticii cat si in negocierile cu ucrainienii.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=237712&data=2008-05-24