< Imprimare >      ZIUA - EDITORIAL - marti, 22 aprilie 2008

Sfarsitul Ucrainei si interesul national

Ucraina "democratica" are doar 17 anisori, cat a facut de la destramarea URSS pana azi. Ucraina actuala este un stat artificial construit din bucati indesate de Moscova in fosta Republica Sovietica Socialista Ucraineana. Nu trebuie sa ne spuna Putin asta. Este un fapt istoric, care ne priveste foarte tare. De aceea este normal ca atat situatia rasaritului romanesc, cat si soarta romanilor din aceste provincii sa fie din cand in cand aduse aminte celor care prefera sa inchida ochii in fata adevarului istoric. Cine uita nu merita, spunea Iorga.

Zilele acestea, de dupa Summitul NATO la Bucuresti, atat declaratiile presedintelui rus, Vladimir Putin, cat si cele ale sefului statului roman, Traian Basescu, au involburat apele politice ale Kievul si Chisinaului, starnind reactii pe potriva mai ales din partea vectorilor anti-romani de pe malurile Niprului si Prutului. MAE si Presedintia Ucrainei au dispus "sa fie verificata autenticitatea" afirmatiilor "atribuite" lui Putin la Summitul NATO si aparute, pe surse, in Kommersant si cele ale lui Basescu, fiind amintit si locul unde au aparut pe larg, ziarul ZIUA, un vechi prieten al autoritatilor ucrainene.

"George, tu chiar nu intelegi ca Ucraina nu este stat? Ce reprezinta Ucraina? O parte a teritoriilor ei este a Europei de Est, iar cealalta parte, cea mai mare, reprezinta donatia noastra catre Kiev!", i-a explicat lui Bush - omul anului 2004, conform Time, Putin - omul politic al anului 2007, la Bucuresti, in 2008.

La randul lui, Basescu, intrand in detalii privind politica securitatii regionale la dezbaterea post-summit NATO organizata de Fundatia Konrad Adenauer, a explicat, printre altele: ca exisa o relatie cu Rusia bazata pe respect reciproc in care ambii presedinti, rus si roman, isi apara interesele nationale; de ce nu avem nevoie de Tratat cu Moldova, amintind si nerecunoasterea legalitatii Pactului Ribbentrop-Molotov; cum vom corecta Tratatul rusinos cu Ucraina prin relatia bilaterala; ca nu vom renunta la procesul de la Haga pentru Insula Serpilor, "dupa cum ar vrea unii presedinti"; si, in privinta solutionarii problemelor legate de Transnistria - nu a nenumaratelor divergente cu Ucraina - Basescu a afirmat de-acum celebra fraza: "In Ucraina sunt destui, nu la nivelul conducerii, dar sunt, care vorbesc despre o Transnistrie care sa revina Ucrainei, dar uita sa vorbeasca despre sudul Ucrainei care sa revina la Moldova". Daca suntem putin atenti, observam ca presedintele Romaniei spune foarte clar ca cei care uita adevarurile istorice legate de Basarabia NU sunt de la nivelul conducerii. Si atunci, de ce tocmai acestia se burzuluiesc la Romania: de la actualul ministru de Externe, Vladimir Ogrizko, la fostul sef al MAE, Boris Tarasiuk, acum agitator prin Duma si la aparatul presedintelui Viktor Iuscenko? Nu cumva inseamna ca se simt cu musca pe caciula si, practic, isi asuma pretentiile asupra Transnistriei. Si chiar si rolul de frate mai mare al Moldovei comuniste, daca e sa observam ca MAE al Ucrainei - stat "complex", dar care nu este nici membru al UE, nici al NATO - isi permite sa dea lectii Bucurestiului despre "necesitatea" Tratatului "moldo"-roman. De ce este considerata bunatatea Romaniei - care s-a transformat in avocat al Ucrainei la NATO in ciuda "problemelor teritoriale" - drept prostie?

In fapt, ce au facut ambii presedinti, rus si roman: un apel la istorie. Si atunci, de ce tocmai unii istorici se revolta, precum tonomatele pe ruble de la Kiev, Chisinau si Tiraspol? "Este o scapare de limbaj. Presedintele nu este foarte la el acasa pe probleme de politica externa, mai ales pe relatia Est" spune istoricul Armand Gosu, considerand ca "este limpede ca presedintele poate sa faca gafe". Alt istoric zice ca, dupa Kosovo, presedintele "face demagogie ieftina", "serveste Rusia" si "arunca tiribombe", afirmand ca tema frontierelor este "inoportuna in secolul XXI", pentru ca "apartine secolului XIX". Ca si cum ar fi normal sa abandonam Romania in fata dictatului Hitler-Stalin si a URSS.

Distintii istorici uita, insa, ca Japonia se considera si azi in razboi cu Rusia: nu a incheiat Tratat de pace din 1945 incoace si, evident, nici de "prietenie", pentru a bate in cuie false frontiere. Motivul: cateva insule: Kurilele, pamant stramosesc japonez. Atunci, oare, Japonia, cel mai dezvoltat stat al lumii dupa SUA, traieste, de fapt, in trecut? Dar Israelul, la fel? Acestea ar fi doar doua exemple ce vorbesc de la sine despre ce inseamna interesul national, pus dupa usa la noi, sub regimurile celor doi muppets, Iliescu-Constantinescu.

Victor RONCEA

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=236457&data=2008-04-22