Una dintre cele mai profitabile afaceri este traficul de droguri. Un adevarat flagel care tinde sa ia amploare si care in ultimii ani a inregistrat o ascensiune halucinanta.

Heroina este in prezent drogul cel mai consumat si cautat in Bucuresti. Iar principalele depozite de unde pleaca moarta alba spre toxicomanii din intreaga Capitala sunt situate in principal in cartierele Rahova si Ferentari. ZIUA prezinta "Zonele rosii" ale Capitalei, asa cum le-au numit ofiterii de la Serviciul Antidrog Bucuresti. Principalele strazi, zone si cartiere de unde moartea alba pleaca spre destinatari.

Putina lume stie ca drogurile consumate in zonele bune ale orasului, in cluburi de lux, sunt preparate si portionate de multe ori in apartamente insalubre din ghetourile bucurestene. Tot acolo heroina, care este adusa de traficanti din afara tarii, este de multe ori indoita, in special cu cofeina, care-i da o culoare maronie. Sau cu caramida pisata. Potrivit subcomisarului Catalin Tone, seful Brigazii Antidrog a Capitalei, structura care se ocupa exclusiv de anihilarea marelor retele de trafic de droguri, in cartierele Rahova si Ferentari sunt cele mai mari retele de distributie. Aici au fost facute de catre ofiterii de la antidrog si cele mai mari capturi si retineri.

"Am intocmit o harta cu cele mai sensibile zone si cartiere. De exemplu, in Rahova avem cel mai mult de lucru. Drogurile se prepara si se portioneaza in special in locatii pe care le-am identificat in zona Zetari, Livezilor, Petre Tunsu, Prelungirea Ferentari. Un alt punct rosu pe harta il reprezinta cartierul Berceni, Soseaua Oltenitei, Luica. Nici zona Pantelimon si Salajan nu a fost ocolita de traficanti. In Sectorul 2, am identificat ca "zone rosii" Tei-Toboc si o parte din Colentina. Pe aceasta harta figureaza si Sectorul 1, punctul nevralgic fiind cartierul Bucurestii Noi, unde am avut multe capturi de droguri. Traficantii nu au ocolit nici Sectorul 6, cele mai "fierbinti" zone fiind in cartierul Militari, in zona Lujerului- Gorjului", spune seful Brigazii Antidrog a Capitalei. Potrivit lui Tone, care este unul dintre cei mai experimentati ofiteri antidrog, heroina de pe piata romaneasca provine din Afganistan sau Iran, iar cele mai importante cantitati vin pe cale rutiera. In ceea ce priveste retelele de distributie, acestea sunt in mare parte legate prin legaturi de rudenie.

Laboratorul Rahova

Puritatea heroinei care se proceseaza in "laboratoarele" din cartierul Rahova este in general de 20-30%. Puritatea depinde si de clientii traficantilor. Astfel, un gram de heroina care este destinat vanzarii toxicomanilor de la periferia Capitalei nu depaseste 30%. Potrivit ofiterilor antidrog, situatia se schimba in ceea ce priveste clientii de lux. Pentru acestia, puritatea este mai mare, intre 50-70%. In general, drogurile care sunt comercializate in cluburile de lux nu sunt distribuite in mod direct de catre membrii clanurilor. Daca in cartierele marginase heroina este vanduta de persoane in slapi si maieuri, sau eventual la bustul gol, acestia nu pot intra in zonele bune ale Capitalei. Pentru acele locuri traficantii recruteaza persoane "spalate", ingrijite, care sa se incadreze in peisaj. Politistii spun ca multi dintre clientii de lux ar ramane uimiti daca ar sti ca drogurile pe care le consuma si pe care platesc bani buni au fost preparate in locuinte insalubre si au trecut prin mainile unor persoane extrem de dubioase din punct de vedere medical.

Operatiunea "Opportunity"

Cea mai periculoasa grupare de traficanti de droguri de pe raza Capitalei, clanul Stoaca, care actiona inclusiv in cartierul Rahova precum si in mai multe "zone rosii" aflate pe harta ofiterilor antidrog a fost anihilata, 20 de persoane fiind ridicate in urma mai multor perchezitii domiciliare.

In cadrul operatiunii "Opportunity", timp de un an de zile, ofiterii antidrog au strans probe despre clanul Stoaca, in urma cu doua zile intervenind in forta in 24 de locatii situate in mai multe zone ale Capitalei. Printre cei retinuti s-a aflat si fiul liderului clanului. La primele ore ale diminetii, trupele speciale i-au ridicat pe cei 20, printre care "Spaniolul", si "Mina", considerati capii retelei. Drogurile erau aduse din Turcia apoi erau distribuite in toata Capitala, catre dealerii de cartier sau direct catre consumatori, pretul unui gram de heroina fiind de 300 RON. Tribunalul Bucuresti a emis ieri mandate de arestare preventiva pe o perioada 29 de zile pentru 14 membri ai grupului, acestia fiind acuzati de trafic de droguri de mare risc. Membri ai clanului Stoaca au facut obiectul unui alt dosar de trafic de droguri. Astfel, in 28 februarie 2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a condamnat pe seful clanului la opt ani de detentie. Alaturi de acesta au mai fost condamnati opt membri ai gruparii de crima organizata. Acestia au fost trimisi in judecata in noiembrie 2004, sub acuzatia de trafic ilicit de droguri, cumparare si detinere de droguri in vederea consumului propriu si organizarea traficului ilicit de droguri.

"Regele" heroinei inlocuit rapid

Inainte de clanul Stoaca, piata heroinei din Capitala era aprovizionata de Florin Calin, zis "Malu". Dar cum in lumea drogurilor nimeni nu este de neinlocuit, alti traficanti i-au luat locul dupa ce acesta a fost capturat. Politia a taiat un brat al caracatitei, insa altul a aparut imediat.

Florin Calin, zis "Malu", in varsta de 36 de ani, a fost retinut pentru prima data in vara anului 2000, dupa ce politistii au gasit in masina sa un kilogram de heroina. A fost lasat in libertate in mod inexplicabil dupa ce a declarat ca nu stie cum a ajuns kilogramul de heroina in masina sa. "Malu" si-a continuat afacerea pana in 2003, cand a fost prins de politistii canadieni. O scurta perioada, prohibitia s-a instalat pe piata bucuresteana a drogurilor. Insa dupa cateva saptamani totul a revenit la normal, "Malu" fiind inlocuit de alti traficanti, printre care si clanul Stoaca. Florin Calin era cunoscut ca fiind liderul celei mai puternice retele de traficanti de droguri care actiona in Capitala. Traficantii lui "Malu", turci si romani, aduceau heroina in Romania din Turcia, tranzitand Bulgaria.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=236348&data=2008-04-19