Avizi dupa fonduri si publicitate, cercetatorii se intrec in teorii senzationale

Daca, inainte, rezultatele unor studii apareau doar in reviste de specialitate, mai nou, s-a ajuns la inundarea ziarelor, televiziunilor si, cel mai grav, a agentiilor de presa, cu informatii care zapacesc cititorul. Ca sa nu mai spunem ca, de la an la an, tot mai multi cercetatori se lauda cu lucruri pe care le anuntasera altii, inaintea lor. Nu mai conteaza ca medicul recomanda de zeci de ani un pahar de vin rosu, ca "cercetatorii" descopera efectele benefice ale licorii. Nu are importanta ca pe multe ambalaje scrie ca guma de mestecat are efecte laxative, pentru ca vin, din nou, cercetatorii sa anunte senzationala descoperire.

Mai grav este atunci cand cercetatorii isi schimba atitudinea. Iar cel mai nou exemplu este cel al lui Noel Sharkey. In anul 2002, respectabilul om de stiinta anunta cu surle si trambite reusitele in domeniul roboticii. Mai exact, constatarea existentei unui tip de constiinta primara la robotii pe care i-a construit. Luna aceasta, Sharkey si-a schimbat pozitia si a ajuns sa traga semnale de alarma, polemizand cu alti colegi de breasla.

4000 de roboti numai in Irak

Utilizarea robotilor tot mai autonomi in conflictele militare devine dificila din punct de vedere juridic si moral, pentru proprietarii lor, sustine, "ingozit", expertul britanic in robotica, Noel Sharkey, citat de AFP. Militarii "vor roboti autonomi cat mai curand posibil, pentru ca sunt mai ieftini si permit un razboi fara riscul" uciderii soldatilor, explica acesta. "In prezent, peste 4.000 de roboti sunt desfasurati la sol in Irak si in octombrie 2006 dronele aveau deja 400.000 de ore de zbor la activ", potrivit unui comunicat al Universitatii Sheffield, unde este profesor Sharkey.

"Principala problema este ca, potrivit legislatiei de razboi, trebuie sa fii in masura sa distingi intre civili si combatanti si nu cred ca robotii sunt in masura sa faca acest lucru", a apreciat Sharkey. "O alta problema este ca este foarte dificil pentru un robot dea un raspuns proportional, ceea ce constituie una dintre clauzele Conventiei de la Geneva", a adaugat el.

Expertul nu a putut explica de ce "teroristii inca nu folosesc roboti", in conditiile in care "este suficient sa cauti pe internet, unde gasesti toate elementele" pentru confectionarea unui astfel de mecanism. Noel Sharkey si-a exprimat speranta ca statele vor semna "un acord international" in acest domeniu, pentru a nu fi depasite de situatie.

Prietenul robotilor

Ronald Arkin, un al cercetator in domeniul roboticii, de la Georgia Tech University, desi sprijina "temerile" lui Sharkey, considera ca robotii militari pot avea un comportament mult mai moral si mai etic. Arkin este de parere ca robotii ar putea fi construiti cu un sistem care sa ii determine sa respecte Conventia de la Geneva. De asemenea, Ronald Arkin afirma ca soldatii nu sunt "perfecti" pe campul de lupta. "Am mai mare incredere intr-un robot. El nu va ataca niciodata un civil", sustine profesorul, care a realizat mai multe teste comportamentale virtuale. In sprijinul teoriei sale, Arkin vine cu un episod care a ingrozit multa lume, prezentat si pe Net. Este vorba despre uciderea unor civili irakieni de catre pilotul unui elicopter american Apache. Militarul, urmand ordinele superiorului sau, a omorat chiar si un ranit. "Robotii pe care i-as construi nu ar putea sa se comporte asa", afirma Ronald Arkin.

Experimentul lui Sharkey

In 2002, o echipa de cercetatori britanici anunta ca a pus la punct un experiment prin care se intentioneaza masurarea capacitatilor de adaptare si de evolutie ale robotilor. Era vorba despre doua tipuri de roboti - prada si pradator - care trebuia sa lupte pentru supravietuire intr-o arena special construita. Prazile colectau energie cu ajutorul panourilor solare, iar pradatorii trebuia sa le fure energia. Cel mai important, in cazul in care supravietuiau mai mult timp, robotilor li se permitea sa evolueze si, in cele din urma, sa se "reproduca". Botezat "Living Robots", experimentul s-a desfasurat intr-o arena special construita iar publicul larg, contra unei anumite sume de bani, putea fi martorul unui adevarat razboi pentru supravieturie. Echipa de specialisti de la "Creative Robotics Unit at Magna" era condusa de profesorul Noel Sharkey. "S-ar putea sa observam ca, pentru a supravietui, pradatorii vor actiona in haite, ceea ce ar insemna o dovada de inteligenta. Dar, parerea mea personala este ca, pana nu vor ajunge la un nivel evolutiv avansat, nu vor manifesta un asemenea comportament, ci, din contra, se vor bate intre ei pentru a pune mana pe prada", declara profesorul Noel Sharkey.

Un alt scop pentru care s-a decis realizarea acestui experiment - anuntau mass-media - este acela de a se construi roboti inteligenti care sa indeplineasca misiuni dificile si periculoase. Robotii vor trebui sa se adapteze rapid si sa elaboreze strategii de supravietuire si de indeplinire a misiunilor. In cazul in care un robot supravietuiste o perioada mai mare de timp, i se permite sa descarce dintr-un computer gene electronice ce ii vor permite sa evolueze si, in cele din urma, sa se "reproduca". In cazul in care doi roboti se vor "imperechea", fiecare urmas va primi jumatate din gene de la un parinte si cealalta jumatate de celalalt parinte. De asemenea, vor avea loc si mici mutatii.

Ciudat cum dupa numai sase ani, profesorul si-a schimbat opinia.

SUA aloca 4 miliarde de dolari

Pana in 2010, Departamentul american al Apararii ar urma sa aloce peste patru miliarde de dolari pentru sisteme automatizate, Europa, Rusia, China, India, Africa de Sud si Israel avand la randul lor programe in care sunt implicate dronele. Potrivit consultantului american in inovatii tehnologice James Canton, proportia militarilor in raport cu numarul robotilor desfasurati pe teren in operatiuni militare s-ar putea inversa in zece ani, ajungand la 2.000 de roboti pentru 150 militari. In acest context, chestiunea responsabilitatii in cazul pierderii controlului asupra acestor dispozitive capata o noua dimensiune. Pentru moment, legislatia americana interzice posibilitatea ca robotii sa ia singuri decizia de a trage sau de a declansa o bomba, mecanismele fiind, pentru moment, limitate la capacitatea de a repera tinta care trebuie distrusa.

Pe termen lung, pentru a rezolva chestiunile morale ale folosirii armelor autonome, armata americana efectueaza cercetari in domeniul inteligentiei artificiale, pentru a putea dota robotii cu o "constiinta".

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/news.php?id=3967&data=2008-02-27