Ambiguitatile legislative au facut ca toate controversele vietii politice sa ajunga pe masa judecatorilor Curtii Constitutionale (CC). De la numiri sau demiteri de ministri, la referendumul pentru suspendarea sefului statului, pana la reconspirarea securitatii. Declararea drept neconstitutionala a Legii 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste nu este singura decizie controversata luata de CC. Judecatorii au fost nevoiti sa imparta dreptatea intre Seful statului, Premier si Parlament, in toate controversele politice care s-au derulat de-a lungul timpului. Asa se face ca, pentru prima oara dupa Revolutie, judecatorii de la Curtea Constitutionala au arbitrat cel mai crancen razboi politic din Romania.

Conflictul Basescu-Tariceanu

Pe 13 martie, Curtea a fost chemata sa medieze conflictul Presedinte-Premier. De aceasta data, Calin Popescu Tariceanu a reclamat refuzul lui Traian Basescu de a-l numi pe Adrian Cioroianu in functia de ministru de Externe. Sentinta Curtii: Seful statului nu are drept de veto in numirea unui ministru, insa ii poate cere Premierului sa renunte la propunerea facuta, atunci cand constata ca persoana propusa nu este potrivita.

Cazul "Norica Nicolai"

Tot Curtea Constitutionala a rezolvat si problema motiunii anti-Macovei - Premierul nu e obligat sa-l demita pe ministrul Justitiei, chiar daca Senatul a adoptat motiunea simpla. Si tot Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale modificarile la Legea referendumului, prin care i se interzicea Sefului statului sa-si consulte cetatenii simultan sau cu sase luni inainte de orice tip de alegeri, potrivit Realitatea Tv.

La inceputul anului 2007, Curtea a decis ca unele prevederi din legea votului uninominal pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea sunt neconstitutionale. In prezent se asteapta decizia Curtii in privinta refuzului Presedintelui de a o numi pe Norica Nicolai in functia de ministru al Apararii.

Suspiciuni de politie politica si verdicte

Presedintele Curtii Constitutionale este, pana in 2010, juristul Ion Vida. Ceilalti membri sunt Petre Ninosu (fost senator PDSR), Ion Predescu (fost senator PSD), Nicolae Cochinescu, Acsinte Gaspar (ex deputat PSD), Aspazia Cojocaru, Tudor Toader (propus de PNL), Valentin Zoltan Puskas (UDMR) si Augustin Negrean (PD).

Mandatul unui membru Curtii Constitutionale a Romaniei este de 9 ani, dar unii dintre membrii actuali (numiti in perioada 2004-2007), au fost alesi pentru perioade mai mici deoarece inlocuiesc alti judecatori care au decedat sau au renuntat la mandat inainte de expirarea acestuia.

Despre colaborarea cu securitate a unor fosti sau actuali membri ai Curtii Constitutionale au existat suspiciuni sau chiar verdicte.

In aprilie 2007, spre exemplu, deputatul Cosmin Gusa (PIN), a dezvaluit presei ca doi judecatori ai Curtii Constitutionale (Aspazia Cojocaru si Gabor Kozsokar) ar fi primit din partea CNSAS verdict de colaborare cu Securitatea. CNSAS a confirmat doar in cazul Aspaziei Cojocaru respectivul verdict, dat in unanimitate. Judecatoarea a contestat verdictul, iar cateva saptamani mai tarziu, CNSAS a revenit asupra verdictului, spunand ca Aspazia Cojocaru nu a colaborat cu Securitatea.

Deconspirati de CNSAS

Dupa ce, in 2000, la un an de la infiintare, CNSAS a avut cateva incercari timide de a da verdicte in cazurile candidatilor la alegerile locale, adevarata dosariada va incepe insa abia in 2006.

Primul caz sonor a aparut in iunie, cel al lui Dan Voiculescu. Liderului conservator i se imputa colaborari dubioase cu Securitatea, iar CNSAS ii da verdict de colaborare. Decizia a fost contestata de Dan Voiculescu in instanta, dar la sfarsitul lunii iunie 2007, procesul a fost suspendat si dosarul trimis la Curtea Constitutionala.

La mijlocul lunii septembrie a aceluiasi an, 2006, Colegiul CNSAS stabileste ca Mona Musca a facut politie politica. Deputatul fusese deja exclus din PNL pentru ca a semnat angajametul cu Securitatea si a dat note informative.

La sfarsitul lui 2006, si fostul ministru al Justitiei, Rodica Stanoiu primeste verdict de colaborare cu fosta politie politica. A fost insa si un politician de renume care a primit verdict de colaborare: seniorul liberal Constantin Balaceanu Stolnici. In aceste conditii ramane de vazut ce se va intampla cu verdictele de politie politica date pe rand de CNSAS lui Dan Voiculescu, Mona Musca, Rodica Stanoiu, dar si altor persoane care au fost analizate de-a lungul timpului de membrii Colegiului.

Dosare sub sutana

In 2007, membrii Colegiului au lasat deoparte politicienii si s-au concentrat pe trecutul colaborationist al inaltilor prelati ai Bisericii Ortodoxe Romane.

Primul verdict de politie politica in cazul unui inalt prelat aparea pe 28 august - acuzat: mitropolitul Banatului Nicolae Corneanu.

Pe 13 septembrie insa, o lista neoficiala a CNSAS avea sa produca un adevarat cutremur in Biserica Ortodoxa. Lista continea numele conspirative a opt dintre ierarhii care se regasesc in dosare de la SRI si SIE. Urmeaza un sir de verdicte de colaborare: arhiepiscopul Sucevei, Pimen, arhiepiscopul de Alba-Iulia, Andrei Andreicut, episcopul Argesului, Calinic Argatu si episcopul vicar de Sibiu, Visarion Rasinareanu sunt declarati cu totii fosti colaboratori. Alti 23 de inalti prelati au scapat insa de orice acuzatie. Printre ei si Patriarhul Daniel. Si asta pentru ca dosarul sau nu mai exista, fiind ars in decembrie 1989.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/news.php?id=3076&data=2008-01-31