Utilizand politic arma securitatii energetice, profitand de dificultatile exploatarii si comercializarii hidrocarburilor in regiunea Golfului si valorificand avantajele preturilor ridicate, Moscova a reusit sa revina la o politica de mare putere.

UE a decis sa sustina recunoasterea unei declaratii unilaterale de independenta a Kosovo de teama unei noi fracturi transatlantice similara celei provocate prin interventia militara in Irak fara mandat ONU. A prevalat ideea ca unitatea parteneriatului strategic euro-atlantic este esentiala spre a pastra forta si coerenta (con)federatiei europene. Rezultatul este ca Serbia a fost impinsa la cedarea monopolului sau national in domeniul energetic in favoarea Rusiei, sperand ca, in schimb, va obtine sprijinul politic al Kremlinului pentru pastrarea integritatii sale teritoriale. Coerenta geo-strategica a UE se vede astfel amenintata prin implantul rus in inima Balcanilor de Vest. Mai mult inca, nu este exclus ca in cele din urma interesele europene sa fie moneda cu care America va plati sprijinul Rusiei in Asia Centrala si Orientul Mijlociu.

Romaniei i-a fost frica sa ramana pe linia intai a frontului post-sovietic si totodata prea aproape de suflarea fierbinte a Kremlinului. De aceea a pledat pentru aducerea rapida a Georgiei si Ucrainei portocalii in UE si NATO. Prezenta lui Traian Basescu la ceremonia de instalare a presedintelui georgian Mihail Shakashvilli, alaturi de doar cativa alti sefi de state cunoscute pentru relatiile tensionate cu Rusia, a transmis un alt mesaj clar Moscovei in legatura cu optiunile Bucurestiului. In consecinta, Romania ajunge sa se "invecineze" cu rusii pe frontiera romano-sarba si sa vada cum o cortina de oleo si gazoducte o separa de aliatii sai euro-atlantici ca urmare a acordurilor incheiate de Rusia cu Bulgaria, Grecia, Italia, Ungaria si Germania. Romania ramane o tara de linia intai cu "comuncatiile" taiate, alaturi de Polonia si tarile baltice.

Ce urmeaza? Pentru moment, Polonia si Cehia se arata mai putin interesate de instalarea pe teritoriul lor a scutului american anti-racheta temporizand operatiunea, spre satisfactia Moscovei. Intuind ca viitoarea administratie americana va trebui sa ajunga la un acord de colaborare cu Rusia, spre a iesi din complicatiile asiatice si nedorind ca tocmai ele sa ofere moneda de schimb pentru asemenea tranzactie, Ucraina si Georgia vor cauta primele o cale de normalizare a relatiilor cu marele vecin rus. Reusita unui asemenea demers va accentua izolarea Romaniei. In fine, SUA, lovite de recesiune, blocate din punct de vedere militar in Asia Centrala si Orientul Mijlociu, cu autoritatea moral-politica internationala zdruncinata, satule de lipsa de coerenta si determinare a aliatilor europeni vor lua drumul Kremlinului. Va fi misiunea succesorilor presedintelui Bush Jr sa negocieze un acord convenabil. Stabilizarea Orientului asiatic ar rapi, insa, Rusiei actualele avantaje legate de pretul hidrocarburilor. Ce va cere ea in schimb? Probabil cat mai mult din vechea sfera de influenta in Europa, pe masa fiind totul de la Kosovo la Transnistria si de la Crimea la Nagorno-Karabah.

Concluzia? Europa plateste. In UE, tarile de frontiera (precum Romania) sunt cele mai expuse. Cand nu ai minte, de ce ti-e teama nu scapi!

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=232405&data=2008-01-30