In convorbirile telefonice purtate de teroristul nr. 1 al tarii Omar Hayssam si procurorul care l-a anchetat, Ciprian Nastasiu, apare un misterios personaj denumit "Profesorul", care are legatura cu fuga din tara a sirianului. O parte a presei a sustinut faptul ca acesta este Traian Basescu. Exista insa si voci care afirma ca "Profesorul" este fostul sef al Serviciului de Informatii Externe (SIE) si consilier prezidential al lui Ion Iliescu, Ioan Talpes. Acesta a negat public ipoteza si a precizat ca nu a cunoscut nimic din faptele grave comise de teroristul Omar Hayssam in Romania. Cu toate acestea, Talpes a contribuit la protejarea lui Omar Hayssam. In calitatea sa dubla de fost director al SIE, sef al Administratiei Prezidentiale a lui Ion Iliescu si de fost vicepremier, acesta a musamalizat si ignorat grave sesizari si rapoarte facute de oameni ai serviciilor secrete privind implicarea lui Omar Hayssam in retele de tip terorist care activau in Romania in domeniul economico-financiar, cu scopul precis de a obtine bani si de a-i spala pentru a fi apoi "exportati". In numarul de azi, ZIUA prezinta dezvaluirile unui fost angajat al serviciilor secrete despre activitatile lui Omar, rapoarte musamalizate de Ioan Talpes.

Florin Georgescu a transmis superiorilor sai, dar si celor mai importante institutii ale statului, o serie de sesizari referitoare la operatiunile de spalare de bani si fraude economico-financiare prin firme-paravan desfasurate in Romania de membrii unor retele constituite din cetateni straini, in special arabi. Printre cei monitorizati se numara si Omar Hayssam. Sub directoratul lui Ioan Talpes la SIE, inca din 1994, Georgescu a observat ca rapoartele sale nu ajung unde trebuie, fiind blocate la anumite niveluri ale structruilor de informatii, ale Parchetului General si ale IGPR. Fostul ofiter a descoperit ca o parte dintre colegii si superiorii sai, procurori si politisti, au protejat afacerile cetatenilor arabi desi acestea puneau in pericol siguranta nationala.

Razbunarea ofiterilor corupti

Razbunarea celor acuzati de coruptie si inalta tradare nu a intarziat. In anul 1996, cand Talpes era directorul SIE, cu ajutorul SRI si al Parchetului General, lui Georgescu i se regizeaza primul dosar penal pentru o pretinsa inselaciune. A fost arestat preventiv pentru aproape un an de zile, timp in care a fost ostracizat pentru a i se inchide gura si a fi determinat sa-si retraga rapoartele si sesizarile. Intr-un documentar aparte vom dezvalui ce a indurat din partea "structurilor" acest om care a reusit sa reziste regimului prelungit de arestare preventiva. El declara ca l-a ajutat in acea detentie experienta de revolutionar din decembrie 1989 si traumele prin care a trecut cand a fost maltratat de Securitate. In cele din urma, procurorii au fost nevoiti, in anul 2000, sa solutioneze cu scoatere de sub urmarire penala (SUP) acel dosar. Toata aceasta drama judiciara, care realmente i-a distrus viata si familia, l-a determinat pe Florin Georgescu sa faca plangere la CEDO. Dosarul sau a trecut de toate camerele preliminare si se asteapta solutionarea.

Denunturi in curtea vicepremierului Talpes

Aflat din nou in libertate si sustinut de anumiti colegi care sperau in reformarea serviciilor secrete, Florin Georgescu a inceput o proprie ancheta privind fapte de coruptie si actiuni subversive contra statului roman. A monitorizat in special faptele de coruptie ale celor care, la nivelul mai multor institutii de stat, musamalizau in continuare rapoartele ofiterilor de informatii referitoare la retelele de terorism cu firme paravan in Romania.

Dupa evenimentele de la 11 septembrie 2001 din SUA, "structutrile" si-au dat seama ca raportarile si sesizarile lui Florin Georgescu se pot intoarce ca un bumerang impotriva acelor ofiteri de informatii, politisti si procurori care pactizasera cu unii capi de organizatii musulmane din Romania. In 2003, Georgescu a facut prima mutare. Prin doua actiuni-fulger. Astfel, s-a blindat cu probe (inscrisuri, rapoarte musamalizate, inregistrari audio-video etc.) si s-a prezentat in audienta la mai multe ambasade occidentale din Bucuresti, inclusiv la cea a SUA, unde a denuntat tot ce stia. Imediat, a depus sesizari la toate institutiile statului de drept, incepand cu Parchetul General, SRI, MAI, Guvern, Presedintie, IGPR etc. Aceasta actiune a continuat-o si in anul 2004, cand a asteptat in zadar un raspuns de la sesizarile trimise Cancelariei primului-ministru si vicepremierului de atunci, Ioan Talpes. Acestuia din urma i se semnala faptul ca "numerosi arabi desfasoara activitati financiare, in paralel cu activitati infractionale de crima organizata (deturnari de fonduri, inselaciuni, tunuri financiare etc.)" si ca "anumiti cetateni arabi spala bani pe teritorilul Romaniei prin activitati economice, pentru organizatii teroriste internationale, precum Fratii musulmani, Al-Queda, Oamenii Soarelui, Tupak Amaru". Printre arabii nominalizati figura si Omar Hayssam. Dupa cum vom vedea in continuare, Ioan Talpes a ignorat insa denunturile lui Georgescu desi acesta avea functia de vicepremier pe probleme de Siguranta nationala si Justitie.

"Omar Hayssam, protejat si de conducerea SRI"

Fostul angajat al serviciilor secrete, Florin Georgescu, a indicat in sesizarea sa, trimisa Cancelariei primului-ministru si vicepremierului Ioan Talpes, dar si MAI, numele cetatenilor arabi implicati in obtinerea si apoi in exportarea de "bani romanesti" catre organizatii teroriste.

"Printre acestia se numara Mohamed Radwani, Halool Raad, Mohamed Abbas, Rahmed Momani, Omar Hayssam. Acestia sunt afaceristi ce desfasoara activitati economice ce tin de crima organizata, coruptie, terorism prin diferite firme si companii. Toate aceste persoane sunt protejate indirect de oameni din conducerea SRI, iar in mod direct de generalul Soare Ovidiu, Paltanea Corneliu si Constantin Alexandru, toti facand parte din diferite structuri SRI", arata Georgescu in denuntul sau care fusese musamalizat de SRI si MAI. El a indicat si modalitatile prin care coruptii din "structuri" pactizasera cu acei cetateni straini: "Anumite cadre superioare din conducerea SRI actioneaza prin santajarea unor oameni de afaceri arabi, carora li se impune sa cotizeze cu sume de bani pentru acoperirea ilegalitatilor savarsite de acestia. Astfel in loc ca acei ofiteri sa trimita acele informatii exacte catre alte organe competente, acestia le folosesc in interes personal si de grup, pentru imbogatirea lor rapida". Dupa precizarea numelor unor ofiteri SRI (pe care nu le vom dezvalui deocamdata), Florin Georgescu, cel care a asteptat si de la vicepremierul Ioan Talpes o minima implicare, a nominalizat "o serie de persoane corupte, descoperite de mine, care au influente puternice asupra unor politicieni, asupra Politiei, Parchetului, judecatorilor". "Aici ii mentionez pe Bogdan Cotovelea, Gheorghe Staicu, Valentin Turiga, Virgil Carstea, M. Lubovici, Victor Dombrovschi, Silviu Dontu, Ileana Cocias, Paul Obretin, Adrian Cojocaru, Neagoe Ferent Paul, Silviu Cristescu", se mai arata in document.

"Sistemul" a fabricat o infractiune de inselaciune

Dupa denunturile facute catre cei mai inalti demnitari ai statului printre care si Ioan Talpes, Georgescu a cerut protectia Ambasadei SUA la Bucuresti. Dupa care si-a reluat sesizarile, in care reclama musamalizarea rapoartelor sale depuse pana atunci. Insa nu a apucat sa se bucure de aceasta protectie deoarece "sistemul", in anul 2005, i-a adus lui Florin Georgescu o noua arestare preventiva de doua luni de zile, tot pentru o infractiune de inselaciune. Procesul a fost pus pe rol la Judecatoria Sectorului 2, in toamna anului 2007, in baza unui probatoriu furnizat de SRI, pentru a fi clasificat si secretizat la consultare de catre presa, in pofida faptului ca dosarul fusese instrumentat de procurorul Ioan Amariei de la Parchetul Tribunalului Bucuresti. In rechizitoriu nu apare nici o proba sau element de ancheta care sa vizeze informatiile clasificate. Dar judecatorul cauzei, Florina Toma Ciorgoda, a fost impresionat de "structuri" cu o adresa de la DIICOT in care se preciza ca procurorul de caz de la Parchetul Capitalei "urmeaza sa primeasca actul de sesizare prin Compartimentul Documente Clasificate". La ultimele trei termene, cele din octombrie-decembrie 2007, judecatorul Ciorgoda a respins sistematic cererea inculpatului Georgescu de a face proba cu martori, care i-a fost respinsa in timpul urmaririi penale, fapt greu de acceptat intr-o ancheta penala corecta, in care procurorul trebuie sa administreze toate probele cerute. n

"Inscenare realizata de arabi cu ofiteri si politisti corupti"

Florin Georgescu si-a intetit plangerile si denunturile, trimitand mai multe sesizari in perioada 2005-2006 la Parchetul Capitalei si la DNA, personal lui Daniel Morar. Facand greseala de a pomeni in denunturi si de probatoriile cu inscrisuri si materiale video-audio, Georgescu s-a trezit victima unei perchezitii domiciliare la sfarsitul anului 2005. "Vazand ce am patit in urma celor doua arestari abuzive si a torturilor pe care le-am indurat in acele detentii pentru a ma cuminti, m-am decis sa deconspir intreagul sistem corupt protejat de SRI, DGPI-MAI, SIE, SPP, parchete si instante, politie. Nu-i acuz pe toti laolalta, ci vizez anumite personaje cu functii de conducere", a declarat Georgescu pentru ZIUA. "Eu am incercat sa-mi fac meseria corect, riscand mult pentru asta. In anul 1996, am incercat sa ma angajez la firmele unor cetateni arabi. Aceia erau unii suspectati si altii chiar dovediti ca spalau bani in Romania pentru regimul terorist al lui Sadam Hussein. Unii erau chiar apropiati de-ai acestuia. A fost greu. M-au suspectat ca as fi fost infiltrat printre ei pentru a le descoperi afacerile murdare. Si culmea, anumiti cetateni arabi, din anturajul celor care l-au frecventat apoi si pe Omar Hayssam. Mi-au organizat o inscenare, cu ajutorul unor ofiteri corupti din IGPR si din SRI, care erau in legatura cu acestia prin inter, mediul taxelor de protectie. Totul s-a facut cu ajutorul unui procuror, Dan Apostol. Si culmea au vrut sa ma aresteze iarasi, sub acelasi pretext al inselaciunii. De la dosarul cauzei a disparut, la un moment dat, o caseta inregistrata si predata la SRI, care a fost insa data tocmai cetateanului arab Halool Raad. Incredibil cum s-a procedat in acel dosar! Era una din dovezile mele ca nu eram vinovat. Am aflat apoi ca SRI mi-a interceptat in mod ilegal telefoanele, fara mandat, pe o perioada de 4 ani. Dar nu ma las", sustine Florin Georgescu. (Silviu ALUPEI)

CSM il cauta pe "Profesor"

Inspectia Consiliului Superior al Magistraturii il verifica pe procurorul DIICOT Ciprian Nastasiu (foto)

In data de 12 ianuarie 2008, Inspectia Consiliului Superior al Magistraturii a declansat verificarea, pentru a doua oara, a procurorului Ciprian Nastasiu, in cazul Omar Haysam pe care anchetatorul DIICOT l-a instrumentat in mod lamentabil. Amintim ca Ciprian Nastasiu este cel care a intervenit pe langa judecatoarea de caz, Sofica Dumitrascu, de la Curtea de Apel Bucuresti, pe care a convins-o sa-l puna in libertate pe sirianul judecat pentru acte de terorism, ca nu cumva acesta sa "moara" in detentie din cauza "gravelor afectiuni de sanatate".

Nastasiu este autorul rechizitoriului prin care Hayssam a fost trimis in judecata. Cu toate ca Nastasiu putea fi zburat din Magistratura pentru influentele pe care le-a exercitat pe langa judecator, ba chiar si cercetat penal sub aspectul infractiunii de trafic de influenta, CSM a preferat sa-l sanctioneze simbolic, cu reducerea salariului cu 15% pe trei luni. In actul de control al CSM s-a aratat insa ca Nastasiu, ca si colega sa procuroarea Adriana Cristescu (poreclita "vipera neagra") sunt suspectati de multi colegi din parchet ca fac jocurile serviciilor secrete si instrumenteaza cu predilectie dosare formate in urma unor sesizari venite din partea serviciilor secrete, in special provenite de la SRI.

In urma aparitiei in presa, saptamana trecuta, ale unor interceptari telefonice declasificate, dintre Omar Hayssam si Ciprian Nastasiu - convorbiri purtate in perioada iulie - septembrie 2006, la scurt timp dupa fuga sirianului - CSM a anuntat ca a declansat noi cercetari pe marginea materialelor de presa care au reprodus respectivele interceptari. Convorbirile aparute in presa au reliefat o adevarata prietenie dintre procurorul de caz care a generat premisele fugii inculpatului pe care l-a trimis in judecata si Omar Hayssam. Sirianul nu a ezitat sa-i faca invitatii in tara in care a disparut, promitandu-i ca-i va asigura un trai luxos, tihnit, inculsiv femei pentru distractii sexuale. Surprinde faptul ca Nastasiu nu a refuzat categoric propunerile indecente, ba chiar a lasat impresia ca e gata-gata sa le accepte, fapte inacceptabile pentru un magistrat. Nastasiu nu ar fi trebuit sa se lanseze in amabilitatii cu un inculpat-fugar, dat in urmarire generala, ci trebuia sa incerce sa-l determine sa-si divulge locatia in care se ascundea. Neprocedand in acest fel, Nastasiu s-a postat intr-o pozitie complice cu fugarul, de natura sa stirbeasca increderea publicului in Justitie. Se poate vorbi chiar de un comportament nedemn de un magistrat. CSM a anuntat ca s-a sesizat din oficiu in acest caz si va efectua cercetari in privinta lui Nastasiu, sub aspectul identificarii "oricarui act care ar crea suspiciuni referitoare la independenta sau impartialitatea judecatorilor sau procurorilor". (Razvan SAVALIUC)

Hayssam: Ma simt obligat fata de "Profesor"

Va prezentam in continuare pasaje din transcrierile convorbirilor telefonice purtate de Hayssam cu procurorul Ciprian Nastasiu, in care cei doi fac referire la un personaj.

"NIC: Da. Ati vazut ce-a fost aicea.

Hayssam: Aaa. (se pierde semnalul) Am inteles, dar oricum...Aicea e profesor, stie ce face.

NIC: Da, si el e foarte suparat. Si pe noi si pe toata lumea.

Hayssam: Ee, oricum, acuma...exploateaza la maxim, stii...(se pierde semnalul), eu nu vreau sa...

NIC: Da, el a inteles, nu s-a inteles exact motivul pentru care ati plecat.

Hayssam: Poftim?

NIC: N-a inteles exact motivul pentru care ati plecat.

Hayssam: Ah de mine, ce se-aude rau. Nu...

NIC: Se aude rau. Da. n-a inteles motivul pentru care ati plecat, zic.

Hayssam: Nu... N-a inteles motivul pentru care...

NIC: Da. Pentru care ati plecat, pentru care ati procedat asa.

(...)

Hayssam: Ce, vedeti, ca astea sunt niste magarii, ca altceva nu pot fi...Nu pot fi...Pe scena politica vrea s-o foloseasca. Dar, parerea mea, cum a procedat Profesorul foarte bine, ca a sarit la gatul lor chiar daca si-a sacrificat niste oameni pe care, in afara de seful dvs., meritau ei.

NIC: Da. Da, bine.

Hayssam: Si ceilalti meritau soarta, pentru ca prea s-au folosit de toate, prea au facut ce-au vrut ei. O sa vorbim multe si chestiunile alaea cu...magaria aia cand a venit Profesorul ca ei au dejucat un atentat la viata lui, ca au facut, ca au dres, toate sunt niste minciuni. Da.

NIC: Ma rog, aia nu-i treaba noastra. Aveti...

(...)

Hayssam: Deci, v-am zis, puteti sa-i transmiteti lui domn Profesor, daca gaseste o strategie de a folosi aceasta chestiune in favoarea lui sau altul, nu-i nici un fel de problema.

NIC: Ihi. Va ganditi la ceva?

Hayssam: Orice.

NIC: Da.

Hayssam: Alo?

NIC: Alo, da, va aud.

Hayssam: Da. Pai, deci, asa cum incearca s-o foloseasca altii impotriva lui, deci, pentru el as face orice.

HIC: Ihi. Bine.

Hayssam; Deci, asta sa-i transmiteti ca exista deschidere si bunavointa, fara probleme...

NIC: Bine, de-acuma va dati seama cum intelege el bunavointa...cand...

Hayssam: Fara probleme si...

NIC: Cand vede ca...

Hayssam: Si sa urmareasca pe cine propunea acuma ceilalti pentru posturile vacante.

NIC: Pe cine sa urmareasca?

Hayssam: Ceilalti acuma au dreptul sa propuna ceva pentru posturile eliberate.

(...)

Hayssam: A! Putin ma intereseaza de ei. Eu ma bazez pe partea asta, nu ma bazez pe ei.

NIC: Nu se mai aude.

Hayssam: Baza mea este domnul Profesor si aicea, pe partea asta, nu pe ei. De ei putin ma intereseaza ca face atata valva, ca tot din cauza mea face, ca intarzie trenurile acum din cauza mea.

(...)

Hayssam: Asa, deci, o sa incerc data viitoare sa gasesc o modalitate cat mai buna. Deci asta puteti sa transmiteti, deci eu am disponibilitatea, e liniste totala, nici cerul nu stie pe unde sunt, dar asta e. Nici nu voi scoate capul pana nu discut cu dumneavoastra si daca aveti vreo indicatie de la domn Profesor altfel nici un fel de problema.

(...)

Hayssam: Haideti ca folosesc cartele de astea americane si se termina creditul. Deci, v-am spus, pentru dumneavoastra, pentru domnu' Profesor vorbesc cand este nevoie. Si cand vreti sa luati concediu, daca vreti sa ne vedem, o sa mai vorbim pana atuncea si va spun eu.

(...)

Hayssam: Deci eu fata de dumneavoastra ma simt obligat, da? Si fata de domnul Profesor. Acest lucru il veti dovedi ca asa este, cum va spun eu, numai cu un pic de rabdare.

(...)

Hayssam: Da, ne auzim in cateva zile! Si va spun: deci oamenii aia de acolo chiar n-au nici o vina! Am auzit controale financiare pe la fabrici pe acolo... Acum s-au trezit controalele! Asta e! Probabil ca incearca unii sa faca presiuni: "dom'le hai sa-l suparam poate vorbeste asta de acolo. Poate crede ca a ordonat Profesorul sau crede ca a ordonat Nastasiu. Poate vorbeste prostii". Dorite de ei, bineinteles!

NIC: Vorbiti, daca aveti ce!

Cine era "stapanul" lui Nastasiu si Hayssam?

In sutele de pagini de stenograme declasificate, care redau discutiile telefonice purtate intre procurorul Nastasiu si fugarul Hayssam, se vorbeste frecvent de "Profesorul care stie ce face" si care ar fi fost "suparat" si pe Nastasiu, dar si pe Omar. Un "Profesor" care a avut forta sa-l "sacrifice" pe seful lui Nastasiu - care cel mai probabil poate fi fostul Procuror General al Romaniei, Ilie Botos, cel care a fost debarcat dupa fuga sirianului. Este evident din discutiile purtate intre cei doi, ca acestia aveau un fel de "stapan", care ii dirija, le indruma pasii. Un personaj misterios la care Nastasiu avea intrare si pe care Omar se "baza". Si de la care cei doi asteptau "indicatii". Pentru ca se simteau "obligati". Astfel de discutii intre un procuror de caz si inculpatul pe care acesta l-a trimis in judecata, in contextul imensului scandal national soldat cu demiterea unor sefi de parchete si servicii de informatii, si cu cautarea nebuna a fugarului de catre autoritati, depaseste flagrant limitele deontologice ale relatiei anchetator-anchetat. Surse avizate din CSM ne-au informat ca verificarea lui Nastasiu va viza inclusiv gradul de "deontologie" manifestat de acesta. Dar si daca Nastasiu a facut jocurile unui serviciu secret sau grup de interese, inclusiv politic, sabotandu-si propriul dosar de terorism. Legea de organizare judecatoreasca interzice magistratilor, sub sanctiunea excluderii din Magistratura, sa fie agenti acoperiti sau sa colaboreze cu serviciile secrete altfel decat in cadrul legal. Ancheta CSM va viza in special identificarea "Profesorului", despre care cei doi au facut vorbire in atatea randuri si care reprezinta cheia "scandalului Hayssam". Despre "Profesor" s-au facut multe speculatii in ultimile zile. Unii cred ca este Traian Basescu, alti cred ca este fostul sef al SIE Ioan Talpes sau un cap al unui serviciu de informatii. "Profesorul" poate fi foarte bine si un procuror de prim-rang, care lucreaza acoperit. Cert este ca daca CSM va dori sa faca lumina in acest caz, are toate instrumentele necesare, intrucat inspectorii judiciari pot avea acces si la restul stenogramelor din dosar, care nu au fost declasificate. Ba chiar si la eventualele interceptari ale sirianului din perioada cand acesta se afla in detentie, interceptari care erau apanajul SIPA - serviciul secret al Ministerului Justitiei, camuflat in prezent intr-o directie de prevenire din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor. (Razvan SAVALIUC)

David ii raspunde lui Stroe

Ministrul Internelor si Reformei Administrative (MIRA), Cristian David, a declarat, ieri, ca nu exista elemente care sa conduca la ideea ca institutia pe care o conduce a avut vreo implicare in cazul interceptarii discutiilor telefonice intre procurorul Nastasiu si Omar Hayssam. "Pana la acest moment nu avem elemente care sa conduca la ideea ca MIRA a avut o implicare in acest dosar", a precizat Cristian David, raspunzand unor intrebari legate de solicitarea facuta de presedintele Comisiei de control al activitatii SRI, Radu Stroe, privind cazul interceptarilor. Ministrul, prezent la evaluarea activitatii Jandarmeriei in 2007, a explicat ca la MIRA se desfasoara o verificare a aspectelor semnalate de Radu Stroe.

Reamintim ca presedintele Comisiei de control al activitatii SRI, Radu Stroe a solicitat, sambata, intr-o conferinta de presa, ca MIRA, Politia de Frontiera, SRI si CSAT ar trebui sa se sesizeze in legatura cu afirmatiile din transcriptul discutiilor telefonice intre procurorul Ciprian Nastasiu si Omar Hayssam si sa informeze opinia publica, media si comisiile parlamentare de resort, SRI sau SIE, dupa caz.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=231801&data=2008-01-16