De-o viata, profesorul Coja se ocupa de tainele limbii romanesti, patima sa este sa vada o romaneasca vorbita si scrisa corect. Eruditul lingvist crede ca fiecare vorbitor stapaneste incomplet limba in care traieste. Numerosi sunt vorbitorii limbii romane care in viata lor, de pilda, nu au folosit viitorul al II-lea sau formele de prezumtiv constituite cu ajutorul gerunziului, scrie intristat Coja. Marturisesc, ca in ceea ce ma priveste asa e!

Limba - ca averea cea mai pretioasa a unui popor nu-i o idee noua. Invatatul Coja face propuneri pentru "Indreptarea Indreptarului ortografic, ortoepic si de punctuatie", face cateva exercitii de lingvistica, atrage atentia asupra sensului corect al unor cuvinte (lucrativ, mai superior, tigan sau rrom, avansati inainte, fratele tau sau frate-tu, datorita sau din cauza, morminte sau mormanturi, vopsitul oualelor sau vopsitul oualor, "romanii e destepti", misto, nasol, gagica etc).

Exista anumite reguli de comportament lingvistic printre care si aceasta: sa nu folosesti decat cuvintele al caror inteles si a caror pronuntie corecta iti sunt bine cunoscute, atrage atentia profesorul. Fiecare limba are zeci de mii de cuvinte. NIMENI nu le foloseste si nu le cunoaste pe toate, oricat ar fi de invatat si de mare lingvist sau scriitor. De aceea, nu trebuie sa ne sfiim sa cerem lamuriri asupra felului corect in care trebuie inteles si folosit un cuvant pe care il auzim la altii. "Cand nu esti sigur, cel mai cuminte este sa eviti sa folosesti un cuvant pe care nu-l stapanesti", indeamna Coja, pledand pentru ecologism lingvistic. Poluarea limbajului este la fel de rea ca poluarea mediului, la fel de periculoasa pentru sanatatea unei natiuni.

Profesorul Coja ii inchina cartea profesorului Alexandru Graur. In memoriam, pentru ca "lui Alexandru Graur ii datorez multe". Intre altele, pentru urmatoarea intamplare: pe la mijlocul anilor '50, Graur afirmase ca in stanga Prutului se vorbeste alta limba decat in dreapta acestuia. Coja, june student nationalist, nu a putut sa se impace cu ideea ca marele savant Graur putuse sustine ca la Iasi si la Chisinau nu se vorbeste aceeasi limba. Si-a luat inima in dinti si l-a intrebat. Raspunsul profesorului: "Mi s-a cerut sa scriu un articol pe acest subiect, l-am scris si a aparut publicat cu modificari care i-au schimbat sensul. Se intampla deseori pe atunci". Se mai intampla si azi, completeaza Coja, si adauga: "Unii mai simpluti la minte se grabesc sa-si aduca aminte, inainte de orice ca Alexandru Graur era evreu. Altii, de aceeasi speta, nu-l iarta ca s-a casatorit si a odraslit cu o crestina. Cine stie cand ne va ierta Dumnezeu de asemenea neputinte?! Macar de i-am calca pe urme cativa dintre noi, romanii curati..."

Coja cere acum sa i se dea cinstire aceluia care a fost savantul evreu Alexandru Graur, numindu-se la Bucuresti sau la Constanta, orasul de care era cu totul indragostit, o strada cu numele sau. Dar pana atunci, fostul student al lui Graur, profesorul Ion Coja va trebui sa raspunda gravelor acuzatii ale Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania care s-a plans Procuraturii. Marele lingvist Ion Coja nu reuseste sa inteleaga sensul cuvantului Holocaust, si din nefericire, nici nu intreaba...

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=223779&data=2007-07-12