Principala tema a mesajului prezidential - "protectia natiunii". Nu, nu este vorba de cuvintele deja celebre ale lui Soljenitin, ci de chiar spiritul mesajului. Presedintele Putin a combinat doua teme. "Si acum despre ce e mai important. Ce avem mai important? Ministerul Apararii stie ce e la noi mai important. Va fi, intr-adevar, vorba de iubire, femei si copii. Despre familie. Si despre cea mai acuta dintre problemele Rusiei moderne - demografia."

Ce rost are aici Ministerul Apararii? Ce e asta - "doar o gluma"? Nu. E un mesaj glumet ca forma, dar foarte serios si bine calculat psihologic.

Ce are in comun Ministerul Apararii cu demografia? Protectia natiunii. Nasterea vietii este un reflex matern. Apararea vietii este un reflex patern.

Astfel sunt cooptate complexele fundamentale din subconstientul natiunii - reflexele "constiintei national-defensive". si pentru ca Ministerul Apararii si demografia sunt "intamplator" si "glumet" asezate alaturi, apare simbioza lor, apare rezonanta, un efect cu o putere multiplicata.

Ca fost psiholog afirm: s-a lucrat bine, totul a fost excelent calculat. Inclusiv ca o aluzie indirecta are mai mari sanse decat o indicatie directa sa impuna arhetipul defensiv, arhetipul contopirii natiunii ca raspuns la amenintari. Macar pentru ca la nivelul declaratiilor directe sunt necesare complicate motive logice. La nivelul "aluziei clare" sunt prea multe emotii. Mecanismul a functionat perfect, cercul s-a inchis, infuzia de adrenalina s-a produs.

Dar alaturi de "disparitia natiunii" si de "pericolul militar" mai sunt si alte amenintari si care nu sunt percepute de "instinctul de aparare".

Se stie ca, in ultimii ani, Rusia a avut mult noroc. Si asta este o concluzie ingrozitoare pentru orice natiune, iar pentru natiunea rusa este de mii de ori mai ingrozitoare. Pericolul este evident: ameteala generata de preturile nebune la petrol si gaze naturale, de banii "cazuti din cer". (...)

Principalul pericol il constituie aceeasi "ameteala din cauza succeselor". Credinta euforica in "asa va fi". Preturile la petrol si gaze naturale sunt obligate sa creasca, sa ramana batute in cuie inca multi ani de acum inainte. De ce? Pentru ca asa vrem noi, asa ne-am obisnuit? Sau mai sunt si alte motive serioase? Care? Cresterea economiei mondiale? Dar daca aceasta crestere se va opri ca sa ne faca noua in necaz? Dar preturile au crescut incepand cu 1998 de 7 ORI, de la 10 la 70 de dolari barilul. Dar si economia mondiala a crescut de 7 ori?! Da? Asadar, problema nu se ascunde in "motive obiective". Din moment ce ridicarea a fost "neobiectiva", atunci si caderea poate fi la fel, corect? (...)

Zeci de ani, URSS a fost furnizorul de gaze naturale al Europei - un furnizor precis, tacut, ireprosabil, precum ceasurile elvetiene. "Doar afaceri, nimic politic". Pentru atingerea intereselor politice au existat alte instrumente - Tratatul de la Varsovia, partidele comuniste ale Occidentului, rachete.... Acum, unele din aceste instrumente au disparut, altele au devenit deosebit de slabe. Iar importanta Gazpromului a crescut macar proportional cresterii preturilor la gaze. Care a fost strategia statului in aceste conditii?

Aceeasi. Strategia de protectie a GAZPROM, a bunului lui renume. Nu vrem, nu putem si nu avem dreptul sa-l transformam in instrument pentru nici un fel de jocuri politice. Doar afaceri, nici urma de politic.

Strategia de protectie nu trebuie sa uite acest lucru. Si de aceea Gazprom trebuie sa ramana un simplu comerciant de gaze - numai ca cel mai mare si mai puternic din lume. Da, pentru asta el are nevoie sa se extinda agresiv spre est si vest, sa cumpere active de gaze naturale in Anglia, sa spunem. Iar pentru a i se permite acest lucru, el trebuie sa fie, ca in vremurile sovietice, cel mai tacut, cel mai modest, cel mai corect. Nici prin gand nu trebuie sa le treaca partenerilor ideea "unei arme energetice a Rusiei". Nici un pretext nu trebuie sa ofere Rusia concurentilor sai pentru asemenea acuzatii.

Sa obtina un pret maxim de la toti cumparatorii de gaze, incluzand, fireste, Ucraina. Sa amenajeze gazoducte pe traseele cele mai avantajoase, ignorand pe cine vrea, incluzand, fireste, Polonia. Numai atunci si doar atunci Rusia se va putea pune la adapost, se va putea proteja, ca o mare putere, iar atunci cand cineva va atenta la cascavalul ei energetic, sa croncane din toate puterile: "Suntem puternici!"...

Gazprom, repet, este doar un exemplu. Principiul comun este clar: sa nu te lasi furat de peisaj, ademenit, sa calculezi astfel incat interesul sa mearga inaintea ambitiilor - si nu invers.

Comentariu publicat de Rossiiskaia Gazeta, preluat de Agentia "Rusia la zi"

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=199993&data=2006-05-20