"A barfi" are o groaza de sinonime in DEX - "a vorbi de rau; a calomnia; a cleveti; a blama; a huli; a ponegri; a palavragi; a trancani; a flecari" - dovada ca sensul benign al barfei e imposibil de disociat de cel malign: barfa e o flecareala care amesteca in proportii aleatorii nimicurile inocue si exagerarea rautacioasa, deductia si calomnia.

"A pari" inseamna, tot dupa DEX, "a da pe fata in mod rautacios faptele cuiva, adesea exagerand sau mintind; a denunta unui superior", cu dorinta de a provoca interventia punitiva a acestuia: fratele mai mic il paraste parintilor pe fratele mai mare sperand ca acesta va fi urecheat, delatorul informeaza politia (politica) delegand acesteia dorinta sa lasa de a-i face rau paratului.

Recent, dl Severin ni l-a parat pe Traian Basescu ca ar fi tatar, de buna seama fiindca spera ca denuntul sau sa trezeasca impotriva presedintelui sensibilitatile din zona "Romaniei Mari" pe care PSD-ul le considera responsabile de succesul lui Basescu. Doar ca dl Severin a gresit construindu-si barfa in jurul cuvantului mult prea sofisticat "alogen", Ca in faimosul "Bonjour popor, merci ca m-ai ales!", a gresit stilul, asa ca para lui a avut ca singur efect acela de a-i enerva pe cei care, ca subsemnata, n-au nevoie de DEX pentru a sti ce e un alogen, dar reactioneaza tocmai de aceea cu o instantanee revulsie la argumente rasiste si la manipularea falsurilor istorice.

Presedintele Basescu vizeaza - cu mult mai mult haz si talent - aceleasi sensibilitati populiste, cata vreme invita presa sa-l filmeze, in Vacanta Mare, la o Perinita si cateva sprituri. Chiar daca e presedinte, dl Basescu are dreptul sa fie folcloric cat doreste - la un sprit. Ce nu are insa voie este sa foloseasca institutia presedintelui Romaniei pentru a populariza modalitatile - la fel de traditionale si de folclorice - de a pune in circulatie fragmente de adevar de-a valma cu supozitii si suspiciuni, adica para si barfa. Acestea nu sunt doar nepotrivite cu rangul unui sef de stat, ci si nocive atunci cand se institutionalizeaza.

Pe vremea lui Ceausescu, nici nevestele de ministri n-aveau voie sa se vada intre ele fara martori, de teama ca si-ar putea seconda sotii intr-un complot. Aproape ca ti-era mila de bietii stabi si de consoartele lor, care n-aveau voie sa barfeasca si ele, ca tot omul, la o cafeluta, ca mintenas le si para cineva la Coana Leana. Acest climat de maladiva suspiciune reciproca, de barfa si para, subzista si azi nu doar in partide, in societate indeobste sau in presa, ci si in serviciile de informatii. Acestea alimenteaza Puterea cu tot soiul de barfe, pare si banuieli care ineaca informatiile importante in aluviuni pe care nimeni nu le evalueaza inainte de a le transmite in sus. Adevarata reforma a "Serviciilor" ar trebui sa inceapa prin promovarea discernamantului critic, astfel incat un film documentar despre Regina Maria sa nu mai fie clasat, strict secret, la rubrica "Actiuni anti-constitutionale", si un dejun intre amici pe malul lacului Snagov sa nu mai ajunga sa fie infierat public ca motivatie a unei importante (si neplacute presedintelui) decizii politice.

Asadar, tara intra in haos fiindca un binevoitor i-a parat la dom' Director pe elevii Tariceanu, Patriciu, Rosca si Imre ca puneau tara la cale la un sprit. In loc ca discernamantul consilierilor sai, ca de-asta iau leafa - sau macar al sau propriu - sa-i atraga atentia presedintelui ca nu-i frumos nici sa barfesti, nici sa parasti, si mai ales ca de la sprit la complot e cale lunga, el s-a grabit sa-si asume public o barfa ordinara, jucand cartea neincrederii populiste fata de oamenii cu stare si de politicieni.

Toata intamplarea imi displace profund. Nu pricep de ce e bine ca un ministru sa se consulte, formal sau informal, cu liderii de sindicat, dar e rau sa se consulte cu patronii. Detest damful de mahala si atmosfera de delatiune anonima, care arata cu degetul catre orice om cu stare ca la un potential infractor, ca in bancul din epoca de aur: "Alo, Militia, Popescu mananca!" Imi displace si faptul ca D-nii Imre si Patriciu se scuza ca la scoala, repetand obsesiv ca n-au discutat politica: ca si cand ar fi de imaginat ca trei adulti, cetateni romani, reusesc sa nu discute politica vreme de o ora incheiata. Mi se pare inacceptabil ca barfa si para sa fie ridicate la rangul de politica de stat. Dar ce ma ingrijoreaza de fapt e sonoritatea peronista a declaratiilor presedintelui, care "are un singur aliat, poporul". Parca pentru a-mi da dreptate, stridenta combinatiei intre barfa, para si recurs la popor i-a adus imediat dlui Basescu, daca nu un aliat, macar un vajnic sustinator - pe Vadim. Va amintiti, desigur, de "Blestemele" lui Toparceanu: "Lauda-te-ar Bogdan Duica/si pupa-te-ar Popa Iapa!"

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=182559&data=2005-08-12