Recentul val de arestari din mediile financiar-bancare si de afaceri este spectaculos. La prima vedere, se poate crede ca, in sfarsit, procurorii s-au pus pe treaba. N-au mama, n-au tata. Ii baga la zdup pe oamenii rai, fara deosebire de partid, pentru ca ceilalti oameni, cei buni, sa stie ca Romania nu este sat fara caini. Prabusirea FNI, care a declansat risipa de catuse, este o drama care afecteaza sute de mii de familii. Majoritatea celor care si-au pierdut banii la fondul pastorit de Ioana Maria Vlas nu sunt investitori, oameni de afaceri, in adevaratul sens al cuvantului. Ei nu au investit capital pentru a-l spori, ci au incercat sa-si protejeze de inflatie modestele lor economii. Fara a intelege prea bine riscul pe care si-l asuma, linistiti fiind de publicitatea adormitoare si de sigla CEC din stampila de pe carnetele de investitor.

Prabusirea FNI este nu numai falimentul sau furtul unei afaceri, ci mai ales o problema sociala grava, careia statul este obligat sa-i dea de capat. Oamenii disperati isi vor banii inapoi. Marsurile si mitingurile de protest ale pagubitilor au impanzit tara. Pe buna dreptate, statul, in frunte cu Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, s-a mobilizat: prindeti, arestati si pedepsiti! Parchetul a inceput sa audieze si sa emita mandate, in timp ce Politia pregatea celulele. Precum Croitorasul cel Viteaz din poveste, Parchetul General a doborat, daca nu ma insel, sapte persoane dintr-o lovitura. Printre ele, nume sonore: Stefan Boboc, presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, si Petrovici-Camenco, fost presedinte al CEC. Nu stiu daca cei doi sau ceilalti sunt vinovati sau nu. Constat, insa, ca procurorii au depasit recordul national la arestare-viteza. Dosarul FNI este complicat, are ramificatii in multe institutii si se desfasoara intr-un mediu sensibil, cel financiar-bancar. Anchetatorii se misca, de obicei, cu oarecare dificultate, dar si cu manusi, in aceasta zona delicata. Ei invoca adesea, pentru a-si justifica ineficienta, lipsa de bani, deficitul de personal si de investigatori specializati. De data asta, procurorii s-au miscat suspect de repede. Au depistat brusc vinovati, i-au adus pe sus la Parchet, i-au audiat ore in sir, pentru ca, la ore dubioase, sa-i incatuseze si sa-i vare in arest. Ce pericol public reprezinta acesti oameni? Nu era suficienta suspendarea lor din functii si interdictia de a parasi orasul? Atatia capi ai lumii interlope, atatia violatori, talhari, unii cu dosare groase la Parchet, sunt liberi bine mersi. Pe ei nu-i terorizeaza nimeni. Politistii, cand nu chefuiesc cu ei (unii polistii cu unii dintre ei!), ii alearga sportiv prin oras si apoi bifeaza actiunea.

Procurorii au transformat un caz grav intr-un spectacol pentru public. Pentru pagubitii FNI. Si nu numai. Pentru electorat in general. Cetatenii acestei tari asteapta ca jaful si coruptia sa fie stopate. Ca vinovatii sa fie judecati si sa plateasca. Mass- media independenta a ostenit, zece ani, dezvaluind hotia generalizata din aceasta tara, pana ce, zilele trecute, informatia a ajuns si la CSAT. Oamenii care au ramas doar cu un carnet de investitor fara nici o valoare vor sa curga sange. La figurat, dar si la propriu, dupa cum s-a vazut la mitingul din fata Guvernului, cand un tanar a fost snopit, minereste, in bataie. Parchetul a doborat sapte capete dintr-o lovitura. Operatiunea a avut dublu scop. Sa mai potoleasca setea de razbunare a pagubitilor si sa creeze, in preajma alegerilor, o imagine atractiva, de vigilenta si putere, a institutiilor statului. Lucruri care nu au nici o legatura cu Justitia. Cu dreptatea. Cu democratia.

Pe fondul acesta de decapitari glorioase, si tot pe principiul "intai arestam si dupa aceea gasim dovezile", a survenit, la Braila, si incredibila arestare a directorului PETROM, Ion Popa. Acolo, un proaspat procuror sef, Gheorghe Ivan, luat probabil si el de flama iacobina a colegilor sai din Capitala, a emis un mandat de arestare pe numele lui Popa. Directorul SNP a fost tarat, abuziv, pana la Braila, interogat, incatusat si arestat. Ministrul de resort, Radu Berceanu, nu a fost anuntat in prealabil. Acuzatia de abuz in serviciu s-a dovedit inconsistenta. Acelasi procuror, mai putin versat decat cei bucuresteni, a batut in retragere, si l-a eliberat pe Popa, interzicandu-i totusi sa paraseasca localitatea de domiciliu. Nici Popa nu este violator sau talhar la drumul mare. In cazul sau, insa, in spatele arestarii nu stau ratiuni propagandistice, ci, cel mai probabil, interese ale unui grup politico-financiar. In momentul arestarii, se stia ca Popa urma sa plece in Golf pentru negocierea unui foarte important contract de petrol.

Arestarile din ultima vreme sunt pompieristice si abuzive in forma. Oamenii de afaceri importanti se simt haituiti. UGIR 1903, organizatie a patronatelor extrem de puternica, protesteaza fata de modul in care a fost tratat directorul PETROM si trage un semnal de alarma asupra faptului ca insasi economia nationala poate fi zdruncinata de asemenea masuri abuzive.

Noroc ca suntem in anul 2000. Daca traiau in timpul revolutiei franceze, si erau la ordinul iacobinilor, procurorii ar fi actionat la fel de repede, cu diferenta ca arestatii ajungeau la esafod, nu in celule. Timpul a trecut. Iacobinii nu.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=45694&data=2000-06-19