Vizita lui Medvedev in China poate fi considerata dreptul primul test serios pentru noul locatar de la Kremlin in domeniul politicii externe. Prima sa vizita importanta in strainatate, dedicata in special energiei, este un succes datorita faptul ca Rusia si China au semnat vineri, la Beijing, un contract nuclear in valoare de un miliard de dolari, ce are ca obiectiv extinderea unei uzine chineze de imbogatire a uraniului si furnizarea de combustibil rus, a anuntat un responsabil rus, citat de agentiile de presa de la Moscova si preluat de Rompres. Acest accord a fost semnat in prima zi a vizitei la Beijing a noului presedinte rus Dmitri Medvedev. Energia reprezinta subiectul-cheie al discutiilor dintre presedintii rus si chinez, dupa cum recunostea insusi Medvedev in interviul acordat joi mass-mediei de la Beijing. "Energia este punctul-cheie absolut al interactiunii economice ruso-chineze, intrucat Rusia este o importanta putere energetica pe plan mondial, iar China - cel mai mare stat de pe planeta si o economie in dezvoltare furtunoasa, care a atins astazi un ritm fara precedent de dezvoltare", a afirmat noul locatar de la Kremlin. Oleduct Siberia-China Pe langa semnarea contractul energetic nuclear, Moscova si Beijingul au mai convenit asupra constructiei unui oleoduct care sa lege Siberia de China, a anuntat presedintele rus intr-un interviu acordat in ajun mass-mediei chineze. Seful Agentiei ruse a energiei atomice Rosatom, Serghei Kirienko, a precizat ca acordul prevede construirea unui al patrulea bloc la o uzina deja existenta in China si "livrari de uraniu rus usor imbogatit". "Costul contractului reprezinta peste un miliard de dolari, din care jumatate vor fi folositi pentru constructie si jumatate pentru livrarea de uraniu", a indicat responsabilul rus. Serghei Kirienko a explicat ca Rusia si China au "inceput negocierile pentru constructia unui al treilea si al patrulea bloc al centralei nucleare de la Tianwan", in estul Chinei, construita de societatea rusa Atomstroiexport. China si Rusia au incheiat in 1997 un acord pentru construirea acestei centrale de apa presurizata in provincia Jiangsu, din estul Chinei, pentru o suma de 3,3 miliarde de dolari. Primul reactor al centralei de la Tianwan a fost pus in functiune la 2 iunie 2007, iar al doilea la 12 septembrie 2007. Serghei Kirienko a mai declarat ca, potrivit acordului incheiat vineri cu Beijing, Rusia va livra Chinei in urmatorii 10 ani 6 milioane de unitati de lucru de separare de uraniu rus (SWU). In cursul vizitei fostului presedinte rus Vladimir Putin la Beijing, in martie 2006, Rusia si China au convenit asupra crearii unei aliante energetice fara precedent, companiile de stat ruse si chineze semnand contracte de miliarde de dolari privind furnizarea de hidrocarburi rusesti catre China. La scurt timp a demarat si constructia conductei de petrol Siberia Orientala - Oceanul Pacific, insa in ultimii doi toate aceste proiecte s-au blocat din cauza neintelegerii dintre partea rusa si cea chineza privitor la pretul hidrocarburilor livrate. Compania Rosneft a calculat ca pierde 40 de dolari la fiecare tona de petrol livrata Chinei si ca ar avea profituri mai mari exportand in Occident. Presedintele Rosneft, Serghei Bogdancikov, a pus problema transant in fata Kremlinului: ori chinezii platesc mai mult pentru petrol, ori contractul va fi reziliat. Uniti in problema scutului antiracheta, despartiti de extinderea Consiliului de Securitate al ONU Potrivit Kommersant, in cadrul intrevederii cu Hu Jintao, presedintele gigantului asiatic si secretarul general al Partidului Comunist Chinez (PCC) si Dmitri Medvedev intentioneaza sa abordeze planurile SUA de instalare a unor componente ale scutului antiracheta in Europa Centrala, apropierea NATO de granitele Rusiei si situatia din Kosovo. Dupa cum au declarat pentru cotidianul rus surse din Ministerul de Externe de la Beijing, in unele probleme Rusia si China se situeaza pe aceeasi pozitie. De exemplu, in problema scutului antiracheta american, autoritatile chineze fiind si ele preocupate de planurile Washingtonului de a amplasa elemente ale sistemului de aparare antiracheta in afara granitelor SUA, mai ales ca acestea ar putea fi instalate in Taiwan sau Japonia. La convorbirile ruso-chineze prilejuite de vizita presedintelui Medvedev la Beijing va avea loc si un schimb de opinii cu privire la colaborarea in cadrul Organizatiei de Cooperare de la Shanghai. Insa, intr-o serie de probleme internationale, Beijingul si Moscova se situeaza pe pozitii diametral opuse. Bunaoara, in ceea ce priveste extinderea Consiliului de Securitate al ONU. Ambele state se pronunta pentru extinderea acestuia, numai ca Rusia pledeaza pentru o "extindere restransa", in timp ce China doreste includerea in Consiliul de Securitate al ONU a tuturor statelor in curs de dezvoltare. Livrarile de armament, chestiune sensibila

		Avionul de vanatoare rusesc, Su-27

Chestiunile internationale ocupa insa doar o parte a agendei vizitei lui Medvedev in China, delegatia rusa intentionand sa discute cu Beijingul livrari de echipamente militare aeriene si maritime, precum si respectarea drepturilor de proprietate intelectuala, China fabricand in prezent fara licenta copii ale avionului de vanatoare Su-27, motoare de avioane AL-31F si automate Kalasnikov. O alta problema sensibila din relatiile ruso-chineze vizeaza scaderea brusca a comenzilor pentru livrari de armament din partea Chinei. "In domeniul aviatiei militare, Rusia livreaza in prezent Chinei doar piese de schimb", constata Konstantin Makienko, expert de la Centrul de analiza a strategiei si tehnologiilor. "Beijingul a suspendat de un timp achizitionarea de avioane si aparate de zbor gata asamblate in Rusia", afirma si Aleksei Feodorov, presedintele unei corporatii aeriene de la Moscova, care il insoteste pe presedintele rus in vizita sa in China. Delegatia rusa va incerca sa faca lobby pentru vanzarea bombardierilor Su-33 si Su-35, insa, dupa cum recunosc expertii rusi, cel mai probabil in cursul vizitei lui Medvedev la Beijing va fi semnat un singur contract in domeniul livrarilor de aparate aeriene, China exprimandu-si disponibilitatea deocamdata de a achizitiona doar patru elipcoptere Ka-32.

Madalin NECSUTU