Canalul Dun�re - Bucure�ti ar putea costa 500 milioane euro dup� realizarea studiului de fezabilitate, a declarat joi directorul general al Administra�iei Canalelor Navigabile, Ovidiu Cup�a. "Canalul Dun�re - Bucuresti ar putea fi �i un produc�tor de energie, prin cele �ase ecluze putandu-se ajunge la peste 50 MW. Canalul va putea fi �i o surs� de iriga�ii pentru agricultur�", a ad�ugat acesta. El a subliniat, de asemenea, c� finan�area costurilor se va ridica la 500 mililioane euro, iar studiul de fezabilitate va fi gata in 2009, construc�ia putand incepe in 2010. Totodat�, Cup�a a considerat c� o alt� surs� de finan�are ar putea fi �i scoaterea la licita�ie, respectiv concesionarea pe 49 ani c�tre o companie mare s� exploateze �i s� execute acest canal.
Ministrul transporturilor, Ludovic Orban, estima la sfar�itul lunii iunie c� reluarea lucr�rilor la Canalul Dun�re-Bucure�ti ar putea avea loc la sfar�itul anului 2009, iar finalizarea acestora este estimat� pentru sfar�itul anului 2012, costurile lucr�rilor fiind de circa 500 de milioane de euro. Potrivit ministrului transporturilor, lucr�rile ar putea fi finalizate in maxim trei ani, dup� reactualizarea studiului de fezabilitate.
Conform Proiectului de Investi�ie pentru Canal, "Relansarea Lucr�rilor de Construc�ie pentru Finalizarea Obiectivului de Investi�ii Canal Dun�re-Bucure�ti", printre utilit�ile acestuia ar urma s� fie transportul de m�rfuri in ambele sensuri �i transformarea portului Bucure�ti intr-un terminal de containere, producerea de energie electric� prin cele patru micro-hidrocentrale din nodurile hidrotehnice, asigurarea aperi pentru iriga�ii in agricultur� �i inchirierea zonelor adiacente pentru diverse construc�ii �i utilit�i.
Pan� in 1990, au fost efectuate circa 70% din lucr�ri pentru Canalul Dun�re - Bucure�ti �i urmeaz� ca acum s� fie efecutat� partea r�mas�. Pe Canalul Dun�re-Bucure�ti vor naviga barje, pentru transportul de marf�, acestea avand capacitatea de a transporta intre 2.000 �i 3.000 de tone de m�rfuri. In anul 1929, Parlamentul a adoptat legea privind construirea unui canal care s� transforme Capitala Romaniei in port la Dun�re. Potrivit acestui proiect, Capitala trebuia s� aib� in maxim cinci ani dou� porturi, situate in estul �i sudul Bucure�tiului, respectiv in localit�ile Glina �i 1 Decembrie.