Autoritatilor moldovene le este mult mai usor sa lupte cu bau-bau-ul revansismului si sovinismului romanesc, decat sa isi apere guvernarea dezastruoasa, comenteaza joi publicatia "The Economist", intr-un articol intitulat "Moldova arzand" si al carui subtitlu este "Proteste violente au izbucnit impotriva Guvernului Moldovei". "Cea mai saraca tara din Europa este de obicei neglijata de restul lumii, dar protestele impotriva rezultatelor alegerilor de duminica au adus Republica Moldova in centrul atentiei", observa "The Economist", preluat de NewsIn. Publicatia precizeaza ca miscarile de strada au fost organizate cu ajutorul retelelor de socializare si a paginii de microblogging Twitter. "In urma unor acuzatii de implicare a unor puteri straine in protestele de la Chisinau, autoritatile l-au expulzat pe ambasadorul roman", scrie publicatia, considerand ca cel mai controversat aspect al tensiunilor este cel legat de Romania. "Republica Moldova, care si-a dobandit independenta in 1991, a fost separata de Romania antebelica in 1940, ca urmare a pactului dintre Hitler si Stalin, iar Transnistria, care a apartinut rusilor, a fost si ea anexata. Potrivit lui Nicu Popescu, expert al European Council on Foreign Relations, relatiile romano-moldovene au fost mai stranse in ultimii ani, dar statutul de membru UE al Romaniei a contrastat si mai puternic cu statutul Republicii Moldova de stat 'semi-esuat'. Pe langa steagul UE, protestatarii au arborat saptamana aceasta si steagurile Romaniei", remarca "The Economist". "Arborarea steagurilor Romaniei a infuriat autoritatile moldovene, carora le este mult mai usor sa se lupte impotriva consacratei sperietori a sovinismului si revansismului romanesc, decat sa isi apare devastatoarea guvernare. Andrei Popov, de la Asociatia de Politica Externa de la Chisinau, considera ca autoritatile ar putea sa exagereze voit elementele proromanesti din cadrul protestelor pentru a discredita cerintele politice ale opozitiei", se mai arata in articol. Dovezile cum ca Romania ar fi facut mari eforturi sa submineze R. Moldova sunt putine, considera "The Economist", care enumera ca politicienii romani, in special presedintele Traian Basescu, au facut declaratii lipsite de tact si vanitoase, ca neintelegerile dintre Basescu si Voronin sunt legendare si ca politica Romaniei de a acorda pasapoarte romanesti moldovenilor care au radacini romanesti s-a dovedit a fi controversata. "Protestele de la Chisinau sunt un strigat de ajutor pentru o mai mare atentie din partea UE, care a esuat in a gestiona neajunsurile Republicii Moldova. La fel ca si in cazul Revolutiei Portocalii a Ucrainei de acum cinci ani, va fi nevoie de o personalitate internationala cu greutate care sa medieze intre autoritatile bine inradacinate, dar discreditate, si opozitia entuziasta, dar incoerenta. Daca Europa nu poate rezolva problemele R. Moldova, este greu de intrevazut un viitor pentru mult trambitatul Parteneriat Estic care era destinat revigorarii politicii UE fata de sase tari fost sovietice de la granita estica, printre care si Republica Moldova", scrie "The Economist". Revista britanica mai comenteaza ca in ciuda faptului ca alegerile au fost declarate corecte de observatorii internationali, listele electorale prezinta anumite probleme, iar sustinerea covarsitoare din partea presei pentru Partidul Comunist ar fi, de asemenea, ingrijoratoare. Faptul ca Vladimir Voronin a anuntat ca va ramane in politica, chiar si dupa ce isi va termina mandatul de presedinte, pare sa sugereze, potrivit "The Economist", ca nu va exista nici o schimbare in ceea ce priveste esecul economic si strategic din ultimele doua decenii, care au determinat ca populatia de patru milioane de oameni ai Republicii Moldova sa penduleze intre Rusia si Uniunea Europeana. Majoritatea moldovenilor sunt in favoarea traseului european, dar elita politica, educata in mare parte in stil sovietic si vorbitoare de limba rusa, nu a reusit sa rupa vechile legaturi si sa renunte la obiceiurile sale. "Cu o guvernare decenta si bunavointa din partea tuturor partilor, ar fi posibil sa fie mentinute relatii amicale si cu Rusia si cu UE. Dar liderii moldoveni au sfarsit cu cea mai proasta solutie, fiind ingorati de UE si pacaliti de rusi", puncteaza "The Economist".

Z.O.