Pre�edintele comunist al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, care are cap�t de un final de mandat tulbure, este un fost membru al nomenclaturii sovietice care a trecut de la discursul prorus la apologia destinului european al ��rii sale, comenteaz� AFP,potrivit NewsIn. N�scut in 25 mai in Transnistria, regiune separatist� rusofon� a Moldovei, acest b�rbat cu tr�s�turi severe �i impenetrabile �i cu p�rul complet alb a prezidat in anii '90 comitetele Partidului Comunist in diferite circumscrip�ii ale ��rii. Voronin, un om care se exprim� direct, cu reputa�ia c� munce�te mult �i ii place disciplina, are forma�ie de economist �i jurist. Tat� a doi copii, este numit in 1989 ministru de interne al Republicii Moldova. Va r�mane in ochii moldovenilor omul care a refuzat s� dea ordinul de a trage asupra mul�imii in timpul manifesta�iilor anticomuniste. In 1990, pleac� la Moscova pentru a-�i continua studiile la Academia Ministerului de Interne, pe care o absolv� cu gradul de general de poli�ie. Voronin este, deci, un produs pur al aparatului sovietic, comenteaz� agen�ia francez�. In 2001, fidel tradi�iilor politice in vigoare in fostul spa�iu sovietic, conduce comuni�tii moldoveni spre o victorie zdrobitoare la legislative, ducand o campanie prorus�. Este ales pre�edinte in acela�i an de c�tre Parlament, dup� ce in 2000 se renun�ase la votul direct pentru desemnarea �efului statului. Dup� dou� mandate succesive, Voronin urmeaz� s� se retrag� de la Pre�edin�ie pan� in 8 iunie. Vorbe�te la fel de prost �i moldoveneasca �i rusa Criticii s�i spun despre el c� vorbe�te la fel de prost �i moldoveneasca �i rusa, iar aceasta este una dintre motivele de ranchiun� ale electoratului na�ionalist. Dar la sfar�itul anului 2003, Voronin se demarc� brusc de Moscova in problema republicii autoproclamate Transnistria, refuzand in ultimul moment planul de solu�ionare a conflictului propus de pre�edintele rus Vladimir Putin �i considerat prea favorabil autorit�ilor transnistrene. De la respingerea planului, perceput ca o insult� de Kremlin, rela�iile sale cu Moscova s-au crispat, iar Voronin s-a apropiat incet-incet de Europa, de la care sper� un ajutor economic. In acest fel, a privat �i opozi�ia de unul dintre principalele sale argumente impotriva comuni�tilor. Potrivit anali�tilor, manifesta�iile antiruse din prim�vara anului 2002 de la Chi�in�u au fost momentul cand Voronin �i-a inceput schimbarea de politic�, sim�ind c� societatea moldoveneasc� s-a s�turat de ingerin�ele repetate ale Rusiei. S-a desp�r�it discret de consilierii s�i din vechea gard� sovietic�, pentru a-i inlocui cu lupii tineri partizani ai reformelor in interiorul partidului. Considerat un pragmatic, lui Voronin ii place s� repete c� principalul s�u obiectiv politic este de a consolida democra�ia in Republica Moldova, dar bilan�ul s�u in acest domeniu r�mane contestat. "Partizanii s�i v�d in el un model de curaj �i con�tiin�� civic�, dar detractorii afirm� c� a uzurpat puterea in �ar�", apreciaz� analistul moldovean Igor Munteanu, directorul Institutului pentru Dezvoltare �i Ini�iative Sociale. "Este pu�in crud, dar se potrive�te cu realitatea. Puterea a fost organizat� in ultimii ani dup� modelul rus", adaug� analistul, referindu-se la atotputernicia partidului Rusia Unit�, aflat la putere la Moscova, �i a liderului s�u, Vladimir Putin. Opozi�ia afirm� c� alia�ii lui Voronin controleaz� total presa, sistemul bancar, dar �i viticultura �i cultura de tutun, dou� activit�i importante intr-o �ar� cu o economie agricol�.

Z.O.