Justi�ia european� a respins mar�i plangerea depus� de Irlanda impotriva directivei privind stocarea timp de �ase luni a datelor telefonice �i a celor referitoare la conect�rile la internet, directiv� ce a stat �i la baza controversatei Legi 298/2008 intrate recent in vigoare in Romania, transmite NewsIn. CEJ a apreciat c� plangerea Irlandei, asistat� de Slovacia, nu este fondat�. Cele dou� ��ri sus�ineau c� m�sura ar fi trebuit s� fac� parte din reglement�rile europene referitoare la Justi�ie �i Afaceri interne, dar a fost adoptat� ca fiind una economic�. Directiva european�, pe care statele membre au obliga�ia de a o transpune in legisla�ia proprie, prevede ca furnizorii de internet �i telefonie s� stocheze aceste informa�ii timp de �ase luni, pentru cazul in care ele ar fi necesare in anchete penale sau pentru combaterea terorismului. Majoritatea guvernelor europene �i Parlamentul European aprobaser� m�sura, dar Irlanda, sus�inut� de Slovacia, a contestat-o afirmand c� baza juridic� a acesteia ar fi trebuit s� fie alta. In plangerea inaintat� CEJ, Irlanda arat� c� alegerea articolului 95 al Tratatului European ca baz� legal� a directivei 2006/24 este gre�it�, intrucat acesta se refer� la adoptarea legisla�iilor na�ionale in concordan�� cu pie�ele interne. Directiva 2006/24 se refer� ins� la stocarea datelor de telefonie mobil� �i e-mail din ra�iuni ce �in de combaterea terorismului �i crimei organizate. Astfel, singura baz� legal� valid� pentru m�surile cuprinse in directiv� ar fi cuprinse in articolele 30, 31 �i 34 ale Tratatului UE, care se refer� la proceduri penale in statele membre. Curtea a apreciat ins� c� directiva a fost adoptat� in baza juridic� adecvat�, ea privind preponderent func�ionarea pie�ei interne, �i a respins obiec�iile Irlandei. In comunicatul s�u pentru pres�, CEJ constat� c� dispozi�iile directivei sunt limitate in cea mai mare parte la activit�ile furnizorilor de servicii �i nu reglementeaz� accesul la datele stocate, nici exploatarea acestora de c�re poli�ie sau autorit�ile judiciare ale ��rilor membre. Astfel, baza juridic� a adopt�rii directivei a fost cea adecvat�. Chiar dac� CEJ ar fi dat dreptate Irlandei, acest lucru nu ar fi anulat punerea in aplicare a directivei in statele membre, pentru c� plangerea irlandez� nu se referea la con�inutul propriu-zis al directivei, a declarat pentru NewsIn Christopher Fretwell, purt�tor de cuvant al CEJ. Directiva nu mai poate fi contestat� de c�tre o alt� �ar�, pentru c� termenul de dou� luni �i zece zile in care se putea face acest lucru a expirat inc� din 2006, a mai spus Fretwell. Mai pot fi ins� formulate intreb�ri privind aplicarea directivei de c�tre instan�ele na�ionale, ceea ce e �i cazul cu o instan�� din Irlanda, a ad�ugat purt�torul de cuvant.

Z.O.