Regimul comunist n-a murit. "Ideologiile nu mor. Nici o ideologie n-a murit". Asta a declarat Vladimir Tismaneanu, in cadrul dezbaterii "Naufragiul utopiei: Semnificatiile istorice, politice si morale ale revolutiilor din 1989", desfasurata, joi, la Camera Deputatilor. Tismaneanu a mai adaugat ca el nu este de acord cu cei care afirma ca "'89 este un fenomen politic marginal" ci, din contra, este un model pe care il putem include in revolutiile moderne. Exista teme comuniste puternice care vor avea si au impact, a mai spus profesorul, referindu-se la situatia politica actuala in Iran, Pakistan sau Afghanistan. "Problema lui Iliescu a fost ca a ales strada" Profesorul Tismaneanu a spus ca, dupa parerea sa, o revolutie este atunci cand citesti ziarele, te culci, iar a doua zi, cand te trezesti, citesti cu totul alt tip de ziare. Referitor la revolutia din tara noastra, el a declarat: "In Romania a fost o combinatie de factori, a fost intr-adevar o revolutie pentru ca a schimbat un sistem, a schimbat tipul de ziare pe care le-am citit a doua zi dimineata, totul in interiorul unei regrupari a nomenclaturii". Profesorul a mai adaugat ca Ion Iliescu, la acea vreme, a avut de ales intre "strada"- si nomenclatura, iar problema sa a fost ca a ales "strada", dar s-a oprit la jumatatea drumului si s-a intors la nomenclatura. "Revolutiile din '89 au schimbat in mod fundamental harta politica, economica si culturala a lumii. Ele au permis redescoperirea participarii democratice si a activismului civic prin rezultatul nemultumirii profunde si generalizate fata de dominatia ideologica a comunismului. Deci, e clar, o revolutie anticomunista era de natura civica, accentuez acest lucru. Dupa decenii de agresiune a statului impotriva spatiului public, aceste revolutii au restabilit distinctia intre ceea ce apartine guvernamantului si ceea ce tine de domeniul autonomiei individului". Aceasta a fost concluzia discursului prof. Tismaneanu, care a mai vorbit despre ce a fost comunismul, cum a fost posibil sa functioneze acest sistem pana in '89 si cum a ajuns la criza. Comunismul a supravietuit pentru ca promitea salvarea "Ambitia suprema a comunismului este sa realizeze o noua civilizatie. O noua civilizatie care sa se roteasca in jurul personajului central. Este un antropocentrism pervers, daca vreti, pe langa faptul ca exista cultul partidului, ceea ce face din comunism o ecleziologie. Scopul central al comunistului nu este neaparat socializarea mijloacelor de productie. Omul este redefinit, conditia umana este redefinita, civilizatia insasi este redefinita iar omul nou devine finalitatea suprema a actiunii politice", a mai spus profesorul. El a mai adaugat ca regimurile comuniste au fost regimuri genocidale, cel putin la baza lor, minciuna si duplicitatea fiind reprezentative pentru aceasta ideologie. Referitor la cum a reusit sa supravietuiasca acest sistem pana in 1989, Tismaneanu a explicat: "Comunismul a fost, inainte de orice, o ideologie salvationista, promitea salvarea. Salvarea se facea mai concret daca vreti, sau abstract, cum vreti sa-i spuneti, desi este foarte concret, teologic. Daca admitem caracterul de erezie crestina a marxismului, veti vedea ca acest regim sacralizeaza politicul. Religiile politice sacralizeaza politicul. Ele promit solidaritatea, promit o comunitate sectanta. Trebuie sa intelegeti ca secta este o comunitate extrem de puternica, adeziunile, pasiunile si devotamentele sunt cele mai puternice in secte". Raspunzand la intrebarea: "Daca e atat de puternic (n.r. comunismul) cum ajunge in criza?", Vladimir Tismaneanu a spus ca radicalizarea si desacralizarea sunt legate de criza comunismului. El a mai afirmat ca momentul-cheie in dezagregarea comunismului il reprezinta anul 1956, cand a ajuns public raportul secret prin care se denunta cultul personalitatii lui Stalin.

Text si foto: Raluca Pascan