Senatorii au respins Ordonanta de urgenta pentru ratificarea Acordului prin care era infiintata Fundatia Publica Romano-Ungara "Gojdu", cu sediul la Budapesta, al carei patrimoniu ar fi urmat sa includa mostenirea lui Emanoil Gojdu. Senatul a adoptat, cu 88 de voturi "pentru" si doua abtineri, proiectul de lege privind respingerea Ordonantei de urgenta 183/2005 pentru ratificarea Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind infiintarea Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu", semnat la Bucuresti, la 20 octombrie 2005. Astfel Parlamentul Romaniei marcheaza un prim refuz de ratificare a unei intelegeri internationale. Acordul, semnat din partea Guvernului Romaniei de Mihai Razvan Ungureanu, prevedea infiintarea Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu", cu sediul la Budapesta, a carei infiintare si functionarear fi trebuit sa se faca potrivit legislatiei maghiare. Senatul este forul decizional in privinta acestui act normativ, astfel ca intelegerea semnata de guvernele Romaniei si Ungariei in septembrie 2005 nu poate fi aplicata. De altfel acest acord ar fi fost extrem de dificil de pus in practica deoarece in cuprinsul sau era mentionat ca presedinte al fundatiei romano-ungare Sorin Antohi - deconspirat in 2006 in calitate de colaborator al fostei Securitati si fals doctor in istorie. ZIUA a primit in februarie 2008 medalia bicentenarului Gojdu pentru campania de sprijinire a mostenirii marelui mecena transilvanean. Biserica Ortodoxa Romana s-a opus in permanenta ratificarii acordului romano-ungar din 2005, care ar fi impiedicat orice fel de tentative de recuperare a mostenirii Gojdu. Bataie in Senat pentru Gojdu Dezbaterile din Parlament in cursul anului 2006 asupra ratificarii acordului Gojdu au cuprins si episoade violente. Astfel, cand senatorul liberal Teodor Melescanu a propus pe 29 iunie 2006 in sedinta plenului, la sugestia senatorului UDMR Peter Eckstein, ca decizia finala la ordonanta privind Fundatia Gojdu sa fie amanata pentru sesiunea din toamna. Solicitarea sa a fost insa respinsa, dupa ce a starnit dezbateri aprinse si chiar batai. La reunirea liderilor de grup pentru a se analiza propunerea PNL, deoarece din partea PRM a mai venit si senatorul Nicolae Iorga, vicelider al grupului PRM, Attila Verestoy i-a cerut acestuia sa paraseasca cercul de discutii. "Este o discutie cu liderii si tu nu esti invitat aici", i s-a adresat Verestoy lui Iorga. Pentru ca acesta a refuzat sa plece, senatorul UDMR l-a imbrancit pe colegul sau, administrandu-i un pumn in piept si incercand sa-l scoata in afara grupului de discutie, dupa cum relateaza senatorii prezenti. Cum s-a dorit pierderea Fundatiei Conform acordului semnat cu ocazia sedintei comune din octombrie 2005 a Guvernelor roman si ungar, urmeaza sa fie infiintata o noua Fundatie Gojdu supusa legislatiei maghiare, cofinantata de cele doua state semnatare. Emanuil Gojdu, avocat si om politic in Imperiul Austro-Ungar, a stabilit prin testament ca o mare parte a averii sale sa fie administrata de o fundatie, care sa ii poarte numele dupa moarte. Prima reprezentanta a fundatiei, condusa de Andrei Saguna, a fost infiintata in 1870 sub patronajul Congresului National Bisericesc Ortodox. Statul ungar a nationalizat ilegal in 1952 imobilele din Budapesta aflate in patrimoniul fundatiei, cunoscute sub denumirea de "Curtile Gojdu". Aceste imobile au intrat, in 1990, in proprietatea Primariei Sectorului 7 din Budapesta. In anul 2003 s-a facut publica intentia de transformare a Curtilor Gojdu in centru comercial si partea romana a facut demersuri pentru ca aceasta intentie sa nu se materializeze. Curtile Gojdu au trecut, in decembrie 2004, in proprietatea companiei israeliene Autoker Holding Rt. Acordul romano-ungar de infiintare a fundatiei a fost semnat de ministrii Afacerilor Externe, Mihai Ungureanu si Ferenc Somogyi. Conform actului, cu fondurile alocate de cele doua guverne, fundatia isi va mari patrimoniul cu imobilele din Curtile Gojdu, renovate de compania Autoker Holding Rt. Contributia anuala paritara de la bugetul de stat al celor doua guverne pentru functionarea fundatiei, incepand cu anul 2006, va fi de minim 200.000 de euro, cifra aprobata anual urmand sa varieze in functie de proiectele agreate de conducerea fundatiei.

George DAMIAN