Disputa politica dintre Traian Basescu si fostul premier Calin Popescu Tariceanu a facut ca Romania sa fie singura tara care nu a aderat la Codul de conduita UE in industria apararii, ce va intra in vigoare la 1 iulie, a declarat marti directorul Agentiei Europene de Aparare (EDA), Alexander Weis, citat de NewsIn. Agentia Europeana de Aparare este o organizatie apartinand Uniunii Europene, parte a Politicii Externe si de Securitate Comune a UE. Codul de conduita supervizat de EDA este acel acord european care permite unui stat membru UE sa exporte armament in interiorul Uniunii, avand autoritate asupra tuturor comenzilor din domeniul industriei de aparare. Romania nu a semnat pana in prezent acest acord. Intrebat de ce Romania este singurul stat membru al UE (cu exceptia voluntara a Danemarcei) care nu a aderat la codul de conduita, Alexander Weis a raspuns ca "este o intrebare-capcana, dar raspunsul e politic. A fost vorba de divergente intre Guvern si presedinte, Guvernul (Tariceanu, n.red.) a recomandat aderarea la Codul de conduita, dar presedintele a refuzat. Din ce motive exact nu stim", a spus Weis, adaugand ca Romania poate adera oricand doreste. Codul de conduita privind sfera operatiunilor compensatorii asociate atribuirii contractelor de achizitie de produse, lucrari sau servicii in domeniul apararii (offset) ar urma sa duca la cresterea transparentei si la monitorizarea acestor contracte paralele care vin la pachet cu achizitiile militare, noteaza NewsIn. Spre exemplu, compania suedeza SAAB a oferit Ungariei la achizitionarea avioanelor sale de vanatoare JAS Gripen si contracte offset in domeniul electrocasnicelor, deschizand o fabrica de masini de spalat Electrolux. Romaniei, SAAB ii propunea offset-uri de cel putin 100% din�valoarea contractului de avioane multirol.�� Codul de conduita prevede limitarea la cel mult 100% a investitiilor offset, ceea ce inseamna ca guvernele nu vor solicita si nici nu vor accepta si offseturi care depasesc valoarea totala a contractului de achizitii militare. Statele membre semnatare sunt obligate sa furnizeze informatii Agentiei Europene de Aparare, care de la 1 iulie va lansa o pagina de internet unde pot fi urmarite profilurile tuturor tarilor, cu detalii despre politicile practicate in ce priveste offseturile. De notat ca sase din tarile semnatare nu au legislatie specifica in domeniul offseturilor - Franta, Germania, Irlanda, Letonia, Malta si Cipru. In plus, Norvegia, tara non-membra UE, a aderat de asemenea la Codul de conduita. Exceptie face, pe langa Romania, Danemarca, stat care nu este reprezentat in Agentia Europeana de Aparare, deoarece a optat odata cu aderarea la UE sa nu se implice in politicile comunitare din acest domeniu. Codul nu impune constrangeri sau sanctiuni,�EDA avand "incredere" in raportarile primite de la statele membre si avand in vedere sa "puna intrebari" acolo unde datele contin neconcordante sau ridica suspiciuni. Pentru Romania, neaderarea la acest cod "are un impact pentru firmele nationale care ar fi dorit sa intre pe piata europeana de aparare si sa poata participa ca si contractori sau subcontractori pentru diverse contracte in domeniul apararii", a declarat, pentru NewsIn, un oficial din cadrul Departamentului pentru Politica de Aparare si Planificare al Ministerului Apararii Nationale (MApN). Altfel spus, piata europeana din domeniul Apararii este inchisa companiilor din Romania. Demersurile au fost respinse de CSAT Ministerul Apararii a intreprins doua demersuri pentru aderarea Romaniei la Codul de conduita, ambele fiind respinse insa in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, a declarat recent, pentru NewsIn, fostul secretar de stat pentru politica de aparare din MApN, Corneliu Dobritoiu. "Stiu ca Ministerul Apararii a facut demersurile formale catre Ministerul Afacerilor Externe, pentru initierea procedurii semnarii acordului de conduita. Ministerul de Externe, ulterior, a acceptat sa semneze impreuna cu MApN un memorandum care a fost inaintat in CSAT, acum doi ani si ceva", a continuat Dobritoiu, care a completat ca membrii� CSAT, insa, "nu au dorit sa aprobe acest memorandum, pe motiv ca ar fi un demers prematur si ca aderarea la acest program ar aduce sincope in revitalizarea sistemului de armament autohton. In urma unor presiuni politice, am iesit cu un al doilea Memorandum, la aproximativ sase luni de la primul demers, in care sustineam necesitatea de a adera la acest Cod de conduita. Presedintele a ezitat atunci si a manifestat o retinere in a aproba acest Memorandum. Noi am incercat sa demonstram cu argumente despre oportunitatea pe care o reprezinza un astfel de acord. Acest Cod de conduita era deosebit de generos pentru participarea capacitatilor noastre de aparare la proiecte interoperabile care se desfasorara pe piata europeana a armamentului",�a explicat�Dobritoiu. In opinia lui, refuzul de a semna Codul de conduita a reprezentat o atitudine la nivel strategic "absolut deplorabila", care "a pus Romania intr-o lumina nefavorabila in fata aliatilor prin nerespectarea angajamentelor". Totodata, Dobritoiu a speculat ca motivul real al neaderarii ar fi fost reprezentat de anumite interese in privatizarea unor firme producatoare de armament si tehnica militara. "Se urmarea, de fapt, rezolvarea mai intai a privatizarii unor capacitati de aparare si abia apoi sa aderam la acest program. Nu avea rost sa spui 'nu' unui proiect care ar fi antrenat capacitatile noastre intr-un program international. Este un nonsens care nu se sprijina pe argumente veridice. Noua atunci nu ni s-au dat niciun fel de argumente plauzibile. Acum suntem pusi intr-o lumina nefavorabila in fata aliatilor, dar cineva avea interese in privatizarea unor capacitati de aparare, pentru ca infrastructura noastra in domeniu nu avea statutul definit la momentu respectiv", a adaugat Corneliu Dobritoiu. Contactat de NewsIn, un director al unei fabrici de armament, care a dorit sa-si pastreze anonimatul, a spus ca semnarea Codului� "ar fi reprezentat o buna ocazie pentru revitalizarea industriei de armament, prin posibilitatea reala de a participa la licitatii externe si pentru extinderea pietei la nivel european".

Z.O.