Viceguvernatoul Bancii Nationale, Cristian Popa, a respins, marti, afrimatiile analistilor de la Standard and Poors privind fragilitatea rezervei valutare a Romaniei si vulnerabilitatile generate de datoria pe termen scurt a tarii, dupa scaderea ratingului Romaniei de catre agentia de evaluare financiara. "Nu conteaza ca datoria este publica sau privata. Ea este majoritar privata si datoria pe termen mediu si lung, care ajunge la scadenta pe maturitati reziduale in acest an, este acoperita in proportie de 82,4 la suta. Acesta este un raport substantial, sa nu uitam faptul ca la contul curent mai avem un lucru important care ne diferentiaza de anul 2007 si anume gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin investiti straine directe si transferuri de capital. Investitiile straine directe reprezentau numai vreo 43 la suta din deficitul de cont curent pe anul trecut. Acum aceste doua impreuna sunt cam 68,5 la suta. �i ne asteptam ca ele, chiar daca scad catre sfarsitul anului ca acoperire, sa ramana la un nivel mai bun decat in anul anterior, cu toata incetinirea proiectata in Europa care se va rasfrange posibil si asupra balantei Romaniei mai mult in 2009 decat in 2008. Acestea nu sunt luate in calcul. Mai exista o fraza care trebuie analizata cu atentie. Se vorbeste despre nevoia de finantare. Se da o cifra de 124 sau 125 la suta, fata de retetele din contul curent. Eu am preferat sa vorbesc despre deficitul de cont curent, pentru ca asta opune retetelor. Se vorbeste de asemenea, despre rezerve utilizabile. Nu cunosc definitia acestui termen, dar daca implicatia cum am vazut in alte analize a rezervelor utilizabile este ca ele contin in rezerve valutare oficiale si partea aferenta rezervelor minime obligatorii la pasivele in valuta a institutiilor de credit, acele 40 la suta din pasivele in valuta indiferent de scadenta acestor pasive, va reamintesc ca acestea sunt legal percepute, sunt o obligatie a bancilor de a le detine la Banca Centrala, ele sunt inregistrate in pozitia de rezerva conform practicilor si standardelor internationale, si pot fi folosite in intregime de catre Banca Centrala in scopurile pe care aceasta le da rezervei valutare", a explicat Cristian Popa, citat de Agerpres.
"Avem in vedere pentru anul viitor o crestere a PIB de circa 4,6 la suta"
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa | |
| |
| |
| |
| |
|
Peste jumatate din totalul pasivelor bancare la BNR sunt linii de credit cu scadente de peste doi ani, iar in materie de depozite, care acum domina ca forma, peste 80 la suta din aceste depozite au scadenta de peste doi ani. Acestea au fost acordate bancilor de catre bancile mama din strainatate pentru fructificare in Romania si nu contin clauze de restituire in avans fata de scadenta prevazuta a acestor linii de credite, respectiv depozite. Aceasta inseamna ca ajungerea lor la scadenta se va face conform maturitatilor initiale, si de asemenea ca pentru fiecare 2,5 euro cu care scad aceste pasive scaderea in rezerva va fi de un euro, la un nivel de 40 la suta a rezervelor. Daca acest ritm de scadere este mentinut, inseamna ca gradul de acoperire prin rezerve a pasivelor externe ale bancilor si a datoriei pe termen scurt si celelalte este mult mai bun decat cel calculat de analistii S&P, a explicat Popa. "Mai este o problema. Se vorbeste peste tot, dar fara sa se dea vreo estimare cifirca, despre incetinirea posibil masiva, posibil brutala sau dureroasa, a cresterii in Romania. Sigur ca va fi o incetinire a cresterii. Deja calculele noastre au in vedere ca scenariu de baza incorporand riscurile pe care le sesizam, incepand cu aceasta accentuare a crizei financiare mondiale si manifestarea repercursiunilor sale in economia reala, mai intai in tarile dezvoltate, si acum si in tarile emergente. Avem in vedere pentru anul viitor o crestere a PIB de circa 4,6 la suta. Aceasta este sub nivelul PIB potential de circa 5,5 - 6 la suta, deci inseamna o inchidere a gapului de cerere si presiuni mai scazute din partea cresterii economice. Nu este imposibil sa avem si cifre mai mici, dar este greu sa calificam in acest moment situatia. Ramanem pe acest scenariu central de 4,6 la suta. Nu vedem foarte probabila o scadere, deci o crestere cu rate negative in Romania", a adugat viceguvernatorul. Acesta a concluzionat: "In nici o clipa in comunicatul S&P nu se vorbeste despre Romania ca tara membra a Uniunii Europene. Mi se pare un lucru foarte important. Romania nu are acelasi destin economic, chiar fata de tari apropiate in regiune dar care nu fac parte din structurile UE, nu sunt sub umbrela Uniunii. Umbrela Uniunii nu iti da o protectie absoluta, dar iti da posibilitatea pentru a face apel la fonduri structurale substantiale, bazate pe proiecte viabile, aceste finantari facandu-se la costuri mult mai bune decat piata, chiar si in conditiile anterioare mai relaxate ale finantarii internationale. De asemenea, in cazul in care situatia, vreodata in viitor, se va complica pentru vreunul din statele noi membre, exista diverse modalitati coezive de a fi oferita asistenta, de la recomandari de politica economica, pana la sprijin financiar si altele".