"In momentul de fata pot spune ca, dupa toate probabilitatile, Gazprom a decis sa suspende total furnizarea de gaze rusesti", a spus presedintele companiei nationale ucrainiene Naftogaz, Oleg Dubina, la o conferinta de presa dupa intrevederea cu responsabilii comisiei europene, transmite HotNews. Dubina a aratat ca volumul de gaze livrat pentru transportul spre Europa a fost luni de 262 milioane metri cubi, pentru ca, marti dimineata, acest volum sa fie de numai 92 milioane, iar in ultimele ore de 72 milioane. "Nu am fost avertizati in acest sens", a subliniat el.

		Oleg Dubina

Agentia UNIAN precizeaza ca la 5 ianuarie, Gazprom a decis sa reduca livrarile sale de gaze pentru consumatorii europeni cu 65,3 milioane metri cubi pe zi, pana la 221,8 milioane. La randul sau, seful administratiei prezidentiale de la Kiev, Aleksandr Spanak, a declarat ca Ucraina considera ca pretul optim la gaze naturale este de 250 de dolari mia de metri cubi, la un tarif de transport catre tarile vest-europene de 2-2,2 dolari mia de metri cubi la 1.000 km. Potrivit spuselor sale, mentinerea tarifului actual de tranzit, de 1,7 dolari mia de metri cubi la 1.000 km poate fi pastrat numai daca nu se modifica pretul la gaze din 2008, de 179,5 dolari. "Partea rusa nu vrea insa sa auda de modificarea tarifului de tranzit, pozitie care contravine intelegerilor noastre anterioare. Propunem sa ne intoarcem la practica folosita in 2005, cand pretul de livrare a gazelor si tariful de transport erau stabilite in baza unor acorduri interguvernamentale directe", a spus oficialul ucrainean, citat de agentia ITAR-TASS. UE condamna Rusia: Sistarea livrarii de gaz rus in anumite tari membre este "complet inacceptabila", livrarile trebuie reluate imediat. Boc a vorbit cu comisarul european pentru energie

		Andris Piebalgs

Uniunea Europeana reactioneaza la situatia nou creata in conflictul privind gazul rusesc. Presedintia ceha a UE si Comisia Europeana arata, intr-un comunicat, ca sistarea livrarilor de gaz rusesc este "complet inacceptabila" si ca livrarile trebuie reluate "imediat", informeaza AFP, citata de HotNews. Premierul roman Emil Boc l-a informat pe comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs, despre sistarea livrarilor cu gaze prin statia Isaccea 2 Transgaz, se arata intr-un comunicat al Guvernului. "Am dorit ca la nivelul Comisiei Europene sa existe, alaturi de problemele semnalate de alte tari, si o evaluare exacta a situatiei Romaniei", a precizat primul-ministru. La randul sau, comisarul european a precizat ca se va implica, impreuna cu presedintele CE Jose Manuel Barroso, pentru a gasi o solutie privind situatia gazelor. Pana la rezolvarea situatiei si pe perioada in care furnizarea de gaze prin statia Isaccea este sistata, premierul roman si comisarul european vor fi in legatura permanenta cu Ministerul Economiei, mai precizeaza sursa citata. UE catre Rusia si Ucraina: incepeti imediat negocierile

		Ferran Tarradellas

La briefingul de presa de la Comisia Europeana, purtatorii de cuvant au prezentat pozitia din comunicatul de presa, adaugand ca UE le cere celor doua parti, Ucraina si Rusia, "sa inceapa imediat negocierile pentru rezolvarea definitiva a disputei". Presedintele Comisiei a intensificat contactele la cel mai inalt nivel cu cele doua parti, au mai spus purtatorii de cuvant. Desi UE a subliniat clar ca nu vrea sa fie un mediator intre cele doua parti, Comisia nu crede ca declaratia oficiala de astazi, in care tonul este destul de dur, inseamna o mediere, dar reprezentantii Bruxelles-ului nici nu au putut preciza ce rol considera ca joaca in aceasta disputa. "Este o disputa intre doua parti, iar UE nu este parte a ei. UE este afectata si de aceea le cere partilor sa ajunga la o intelegere, pentru a nu afecta consumatorii europeni", a spus un purtator de cuvant al Comisiei. La randul sau, Ferran Tarradellas, purtatorul de cuvant al comisarului european pentru energie, a reamintit ca Rusia si Ucraina au dat asigurari ca� interesele europenilor nu vor fi afectate, dar a adaugat ca angajamentele furnizorului si transportatorului trebuie onorate, pentru ca ei sa isi pastreze in continuare credibilitatea si sa arate ca sunt de incredere. Care este sursa problemei? "Problema privind tranzitul gazului spre Europa este o chestiune intre ele, insa trebuie sa se aseze la masa negocierilor ca sa nu afectezse consumatorul european", a fost raspunsul CE. 11 tari afectate Potrivit informatiilor Comisiei, tarile afectate pana acum, in care livrarile de gaz rusesc au fost oprite sau diminuate sunt Slovacia, Romania si Bulgaria, Macedonia, Slovenia, Grecia si Turcia, Polonia, Ungaria, Austria si Italia. Romania si Bulgaria se confrunta cu reduceri severe ale cantitaii de gaz livrata, iar comisarul Andris Piebalgs a discutat cu premierii celor doua tari, a mai spus purtatorul de cuvant. Tarradellas a aratat ca, pentru a ajuta statele est europene, se vor aplica masurile prevazute de Directiva privind securitatea alimentarii cu gaz, adoptata in 204 si intrata in vigoare in 2008. Documentul prevede intrunirea unui Grup de Coordonare (Gas Coordination Group) care va decide ce masuri trebuie luate, dupa o evaluare foarte minutioasa a situatiei, pe baza informatiilor furnizate de statele membre. "Situatia s-a schimbat dramatic in noaptea trecuta", a spus el, ceea ce a determinat convocarea Grupului pentru ziua de vineri. Pana atunci, statele membre trebuie sa gaseasca solutii la nivel national. Procedura este ca ele sa ia astfel de masuri de urgenta, dupa care pe baza prezentarii situatiei, decide Grupul la nivel european. La reuniunea de vineri au fost invitati si reprezentanti ai Gazprom si Neftogaz. Ce masuri pot fi luate Masurile ce pot fi luate, potrivit Directivei 2004/67/EC, sunt o combinatie intre actiuni de urgenta - dar intr-un numar extrem de redus, si actiuni pe termen lung, preponderente. In categoria primelor ar fi recurgerea la stocurile de rezerva, utilizarea unor combustibili aternativi sau a unor centrale electrice alternative, folosirea de gaz din productia interna. Alte masuri, mai degraba de perspectiva, ar fi existenta unor piete de gaz lichefiat, contracte pe termen lung, flexibilizarea sistemului, crearea unor capacitati transfrontaliere, construirea unei capacitati de transport si interconectarea acestora pentru livrari din tari membre, diversificarea surselor de gaz, coordonarea intre operatorii din distributie si transport. Gazprom sustine ca s-ar intoarce la masa negocierilor, dar acuza Ucraina de barbarie Vicepresedintele Gazprom, Alexandr Medvedev, a anuntat la Londra ca partea rusa este gata sa revina la masa negocierilor cu Naftogaz, daca "Ucraina renunta la comportamentul barbar si se va purta asa cum trebuie". Medvedev, care se afla in aceste zile la Londra, in cadrul unui turneu european�de promovare a�viziunii ruse asupra situatiei aparute pe piata gazelor din Europa a declarat, marti,�ca partea rusa este gata sa revina la negocieri, in cazul in care Ucraina va trata aceasta problema in logica relatiilor de afaceri si nu aceea a relatiilor politice, potrivit Ria Novosti, citata de NewsIn. Totodata, demnitarul rus s-a aratat incredintat ca cele doua parti nu au nevoie de un mijlocitor pentru a rezolva problema, referindu-se la initiativa recenta a presedintiei cehe a UE de a organiza discutii formale pe aceasta tema. Aleksandr Medvedev: "Inchiderea de catre Ucraina a trei conducte de gaze, un mare risc pentru tot sistemul de transport al gazelor"

		Aleksandr Medvedev

inchiderea de catre Ucraina a trei conducte de gaze din cele patru, in noaptea de 5 spre 6 ianuarie, poarta un risc tehnic ridicat pentru tot sistemul de transport al gazelor, a declarat marti la Londra vicepresedintele companiei Gazprom, Aleksandr Medvedev, citat de NewsIn. El a anuntat ca, marti, la ora 2.30, Ucraina a inchis trei dintre cele patru gazoducte de tranzit: Urengoi-Pomary-Ujgorod, Progress si Soiuz. "In consecinta volumul de gaz livrat in Europa a scazut de sapte ori, iar situatia continua sa se deterioreze", a declarat Medvedev la o conferinta de presa�sustinuta la�Londra. Cronolologia celor 15 ani de razboi energetic Razboiul cu Ucraina a inceput in 1993, se arata intr-o analiza facuta de HotNews. La acea data nu s-a ajuns la reducerea presiunii din conducte. Cu alte foste republici sovietice, Moscova a actionat mai ferm, scrie agentia RIA Novosti intr-o nota privind istoria disputei gazelor din fosta zona de influenta a URSS. In 2009, disputa ruso-ucraineana pe tema gazului se acutizeaza cu fiecare zi care trece. Luni, peremierul rus Vladimir Putin a dat ordin gigantului Gazprom sa reduca imediat volumul gazelor naturale livrate Europei prin Ucraina, pentru a descuraja furtul din conducte, de care Moscova acuza Kievul. In noaptea de luni spre marti, livrarile de gaze rusesti catre Romania prin punctul Isaccea au fost oprite. Robinetul s-a inchis si pentru Bulgaria, Grecia, Turcia si Macedonia. 20 august 1992. Societatea de stat Lentransgaz a redus cu 45% volumul livrarilor catre Lituania, invocand existenta unei datorii de 18,6 milioane de dolari si refuzul Lituaniei de a accepta sa plateasca la preturile mondiale - 90 de dolari mia de metri cubi. In septembrie Lentransgaz a cerut achitarea, pana la 2 octombrie, a sumei de 37 milioane, amenintand cu sistarea totala a furnizarilor de gaze. Robinetul a fost inchis la 10 octombrie. Doua zile mai tarziu, livrarea era realuata, dupa intalnirea premierilor de atunci ai Rusiei si Lituaniei, Egor Gaidar si Alexandras Abishal. In 1993 pretul achitat de Lituania a fost de 85 dolari mia de metri cubi. 20 februarie 1993. Concernul Gazprom anunta ca intentioneaza sa reduca, din 25 februarie, livrarile sale de gaze catre Ucraina. Presedintele de atunci al companiei, Rem Viahirev, a spus ca motivul il constituie datoria Ucrainei de 300 milioane de dolari. Kiev a promis sa restituie banii, astfel ca lucrurile au revenit la normal. Prima plata a fost efectuata la 10 martie 1993, ea fiind in valoare de 48,2 milioane de dolari. � 24 iunie 1993. Rusia inceteaza furnizarea de gaz catre Estonia dupa adoptarea de catre guvernul eston a unei legi in virtutea careia majoritatea populatiei rusofone a primit statut de strain. Declaratia oficiala a guvernului Rusiei preciza ca sanctiunea este motivata de datoria tarii. Suma datoriei, precum si modul de solutionare a conflictului, nu au fost dezvaluite. Se stie doar ca la 12 iunie, partea estoniana a achitat Rusiei o prima transa a datoriei. Aprovizionarea cu gaze a fost reluata. 7 noiembrie 1994. Din cauza unei datorii de 220 milioane de dolari, Gazprom reduce la jumatate livrarile de gaz catre Moldova. La 11 noiembrie, furnizarea a fost oprita complet. A doua zi, la 12 noiembrie, reprezentantii Gazprom si Moldovagaz decid infiintarea intreprinderii mixte Gazsnabtranzit, careia Chisinaul i-a incredintat, in schimbul a 40 de milioane de dolari din datoria totala, conductele sale de export. 25 februarie 2000. Gazprom inchide din nou robinetul pentru Moldova, pentru ca de la inceputul anului nu a achitat decat o treime din cele 15 milioane de dolari necesari. La 25 februarie livrarile sunt reluate, ulterior fiind achitata si datoria. 4 noiembrie 2000. Ministerul rus al energiei decide sistarea exporturilor de gaz catre Azerbaidjan, acuzat de utilizarea ilegala a carburantului. La 11 noiembrie, seful companiei nationale azere, Natik Aliev, i-a scris vicepremierului de atunci al Rusiei, Viktor Hristenko, rugandu-l sa reia aprovizionarea in schimbul cresterii livrarilor de petrol. Astfel, conflictul a fost rezolvat. 18 februarie 2004. Rusia inchide complet robinetul pentru Belarus, dupa ce Minskul a refuzat sa semneze, pana la convenirea pretului la gaze pe 2004, a unui acord care stipula infiintarea de catre Gazprom si Beltransgaz a unei intreprinderi mixte. Minsk dorea un tarif de 40 de dolari mia de metri cubi, Moscova - 50 de dolari. Ca urmare, fara gaze au ramas regiunea Kaliningrad, Polonia, tarile Baltice si Germania de est. Partenerii occidentali au cerut Rusiei explicatii. La 19 februarie, presedintele belarus, Aleksandr Lukasenko a acuzat Kremlinul de "terorism la cel mai inalt nivel". La mijlocul aceleiasi zile, dupa 18 ore si 47 de minute, blocada gazelor naturale era ridicata. Belarus a inceput sa primeasca gaze la un pret de 46,68 dolari mia de metri cubi, fara ca Gazprom sa primeasca o parte din sistemul belarus de transport. Conflictul gazelor dintre Rusia si Ucraina din 2005 a inceput de la faptul ca, in martie, Kievul a initiat trecerea la relatii specifice economiei de piata in sfera gazelor naturale, propunand, totodata, Moscovei ca tranzitul de gaze sa fie platit in bani, nu cu materie prima. Rusia a acceptat. Pornind de la tarifele europene, Gazprom a propus 230 dolari mia de metri cubi, dar Kiev a refuzat categoric, insistand pe un tarif de 80 dolari, de la 50 cat achita la acel moment. La 31 decembrie, Vladimir Putin a cerut guvernului sa asigure livrarile de gaze catre Ucraina in primul trimestru din 2006 in conditiile din 2005 numai in cazul in care partea ucraineana semneaza un contract de trecere la pretul de piata. Naftogaz a refuzat. La 1 ianuarie 2006, la ora 10:00 Gazprom a sistat livrarile de gaze catre Ucraina, conductele transportand numai volumul de carburant destinat consumatorilor europeni. Potrivit informatiilor Gazprom, intre 1 si 3 ianuarie, Ucraina a sustras 223,5 milioane metri cubi de gaz rusesc. La 4 ianuarie, la Moscova soseste o delegatie ucraineana. Seara se semneaza un acord privind livrarile de gaze rusesti pe o perioada de cinci ani la un pret de 230 dolari mia de metri cubi. In acelasi timp, Ucraina primeste gazul la un pret de 95 de dolari, pentru ca Rosukrenergo amesteca gazul rusesc, mai scump, cu cel central asiatic, mai ieftin. In octombrie 2007 compania Gazprom anunta ca va reduce livrarile de gaze naturale pentru Ucraina daca autoritatile de la Kiev nu achita datoria acumulata. La 10 februarie 2008, pentru prima data de la ultimatumul dat de Gazprom, oficialii ucraineni recunosc existenta respectivei datorii. In acelasi timp, vicepremierul ucrainean, Aleksandr Turchinov, a conditionat stingerea datoriei de semnarea unui contract direct cu Gazprom. Oricum, noteaza RIA Novosti, partea ucraineana a evitat in permanenta sa indice suma indatorata. Potrivit datelor Gazprom, datoria Ucrainei pentru gazele furnizate incepand cu 1 ianuarie 2008 (circa 1,5 miliarde metri cubi) se apropia de 500 milioane dolari, iar datoria totala la 1,5 miliarde.

Z.O.