Pagubele provocate ecosistemului din stramtoarea Kerci de scufundarea mai multor nave incarcate cu substante poluante sunt tot mai greu de estimat. Dupa ce autoritatile ucrainiene si ruse s-au luptat, mai bine de o saptamana, sa inlature efectele deversarii, in apa, a catorva mii de tone de petrol, ministerul Mediului de la Kiev a anuntat ca Marea Neagra se afla in fata unui nou dezastru. Incarcatura de sulf, aflata la bordul a doua nave, a inceput sa se scurga in mare. Patru nave s-au scufundat, pe 11 noiembrie, in stramtoarea Kerci, in urma uneia dintre cele mai puternice furtuni din ultima suta de ani. Specialistii in probleme de mediu au anuntat ca, pana acum, aproape 30 de mii de pasari si mai multe exemplare de delfini din Marea Neagra au murit din cauza poluarii. Cateva mii de tone de sulf, aflate la bordul a doua doua nave scufundate in zona stramtorii Kerci, au inceput sa se scurga in mare. Efectele ecologice ale poluarii cu sulf sunt cu atat mai grave cu cat apele marii erau deja poluate cu petrolul deversat in ape de un alt vas, avariat in timpul furtunii. "Dupa investigatiile facute de scafandri in cazul vasului Kovel, aflat in apele teritoriale ucrainene, s-a stabilit ca nava are o gaura intr-o parte, capacele celor doua cale au fost distruse si suflul s-a scurs in mare", a anuntat Ministerul ucrainan al Mediului, citat de Reuters. In comunicat se precizeaza ca anchetatorii rusi au descoperit ca acelasi lucru s-a intamplat cu Nahicevan, vasul care s-a scufundat in apele teritoriale ruse. In urma poluarii, zeci de mii de pasari, acoperite de pacura grea si incapabile sa mai zboare, au murit, majoritatea in partea rusa a stramtorii. Poluarea a ucis pesti si mai multe specii de delfini, potrivit agentiilor de mediu. Noua avertizare de furtuna pe mare Agentia ucraineana de meterologie a avertizat, luni, in privinta unor posibile furtuni in jurul Peninsulei Crimeea insotite de rafale de vant de pana la 110 kilometri pe ora, intensitate similara celor de saptamana trecuta. Mai mult, un grup de experti de mediu comunitari a sosit, la Kiev, urmand sa se deplaseze la locul dezastrului ecologic, pentru a evalua impactul furtunilor si a oferi consultanta echipelor de interventie, a declarat un oficial UE. Oficialii de la Moscova si Kiev au fost implicati in ultimele zile intr-o serie de schimburi de replici privind plata unor compensatii reciproce pentru pagubele produse de navele care circulau sub pavilion rus si ucrainean. Dezastru ecologic Patru nave s-au scufundat in stramtoarea Kerci din nordul Marii Negre, pe 11 noiembrie, in urma a ceea ce specialistii au numit una dintre cele mai puternice furtuni inregistrate in ultimii 100 de ani. Printre aceste nave se numara si un vas petrolier rus de la bordul caruia s-au deversat sute de tone de petrol, provocand un dezastru ecologic intr-o zona cu un ecosistem afectat deja de poluare. Pagubele provocate ecosistemului din stramtoarea Kerci au fost estimate la aproape 8.5 miliarde de euro, potrivit autoritatilor ruse. Mai mult, specialistii sustin ca poluarea va afecta zona pentru cel putin 10 ani. Mai "bogati" in hidrogen sulfurat Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor ne-a informat ca monitorizarile efectuate pana in prezent nu indica un grad de pericol de poluare a apelor teritoriale romane. Potrivit directorului stiintific al Institutului national de Cercetare -Dezvoltare Marina "Grigore Antipa", dr Alexandru Bologa, o estimare exacta a nivelului poluarii cu sulf este foarte dificil de facut. In primul rand pentru ca autoritatile ucrainene nu au oferit informatii precise despre locul dezastrului, adancimea apei, forma in care se prezinta incarcatura etc. Teoretic, exista doua posibilitati de a transporta aceasta substanta pe nave: sub forma de minereu (sulfuri) sau sub forma de saruri minerale (sulfati). In ambele cazuri, in cele din urma sulful se transforma in timp in hidrogen sulfurat, un gaz toxic, prezent din pacate in cantitati uriase in Marea Neagra, de altfel aceasta fiind o particularitate a acestei mari. In privinta miilor de tone de sulf de pe navele Kovel si Nahicevan, acestea se vor adauga, deci, la "tezaurul" de hidrogen sulfurat al Marii Negre. Partea buna a lucrurilor, potrivit directorului Bologa, este faptul ca in Marea Neagra nu prea sunt curenti verticali, zonele toxice fiind clar delimitate de cele in care exista viata, cu alte cuvinte nemanifestandu-se pericolul ca sulful sa "urce" in acestea din urma. Dar, chiar si in lipsa acestor curenti, in caz ca sulful este depozitat la mica adancime, el va intra in contact cu oxigenul din apa, in cele din urma fiind anihilat prin oxidare. Specialistii atrag insa atentia ca aceste scenarii sunt doar teoretice, cata vreme lipsesc informatii esentiale despre catastrofa din stramtoarea Kerci. Indiferent insa de aceste considerente, Marea Neagra ramane o zona cu risc ecologic permanent, ca ruta privilegiata a hidrocarburilor rusesti, kazahe si azere, ale caror exporturi au crescut spectaculos in ultimii ani. Spre exemplu, numai in 1998, traficul total in porturile rusesti s-a ridicat la 198 de milioane de tone. Independenta republicilor din Caucaz, care si-au dezvoltat o politica proprie de exploatare si export a hidrocarburilor, joaca un rol la fel de important in intensificarea traficului marin.

Cristina STEFAN, Tudor BORCEA