Dac� va fi ales pre�edinte SUA, Barack Obama nu va coopera cu Rusia in detrimentul statelor est-europene, in ale c�ror decizii de securitate, integrare NATO �i UE Moscova nu are niciun drept de veto, a declarat pentru NewsIn consilierul de politic� extern� al candidatului democrat, Gregory B.Craig. Fost consilier de politic� extern� al secretarului de stat Madeleine Albright �i avocatul care a condus ap�rarea pre�edintelui Bill Clinton impotriva suspend�rii sale, Craig a subliniat c� o cooperare mai intens� cu Rusia mai ales in domeniul neprolifer�rii nucleare nu inseamn� un troc cu interesele statelor est-europene, transmite corespondentul NewsIn la Bruxelles. Aflat la Bruxelles la o conferin�� pe tema "America �i lumea post-Bush" organizat� de Carnegie Europe, o organiza�ie interna�ional� de politic� extern�, consilierul candidatului democrat la preziden�ialele din SUA a spus c� "nu este de conceput" ca angajamentul "solemn" de securitate fa�� de noile state membre NATO s� fie sacrificat de SUA in schimbul colabor�rii cu Rusia in ceea ce prive�te eforturile de a determina Iranul s�-�i opreasc� programul nuclear militar. "Nu pot accepta no�iunea c� alegi s� cooperezi cu Rusia in ceea ce prive�te Iranul in detrimentul Europei Centrale �i de Est. A�a ceva nu e viabil �i nu se va intampla astfel", a spus Craig. In viziunea consilierului lui Obama, extinderea NATO nu a fost o amenin�are la adresa Rusiei, "nu a fost o decizie a NATO de a avansa in Est, ci o decizie a noilor democra�ii din fostul spa�iu sovietic de a se integra cu Occidentul". "Unul din mecanismele prin care aceste ��ri au preluat controlul propriului buget, al structurilor militare �i al situa�iei interne a fost aderarea la NATO �i UE", a explicat consilierul american. Referitor la bazele americane din Romania �i Bulgaria, criticate dur de Moscova, care le percepe ca pe o amenin�are direct�, Craig a repetat c� "democra�iile din fostul spa�iu sovietic au tot dreptul s� ia propriile decizii cu privire la modul cum vor s�-�i structureze rela�iile cu vecinii. No�iunea c� ru�ii pot avea un drept de veto asupra unei decizii a poporului roman exprimat� prin guvernul s�u este o relicv� a trecutului sovietic", a spus Craig. Un alt motiv de disput� intre Rusia �i UE, amplasarea scutului antirachet� american in Polonia �i Cehia, va continua �i sub pre�edin�ia lui Barack Obama, este de p�rere consilierul s�u. "Actualul pre�edinte a semnat un acord cu guvernele Poloniei �i Cehiei, iar dac� va fi ales, Barack Obama nu va inc�lca acest angajament solemn", a spus Craig. Cu toate acestea, "calendarul, ritmul �i finalizarea implement�rii acestui acord va fi o chestiune la discre�ia pre�edintelui SUA", a nuan�at consilierul candidatului democrat, care in trecut s-a ar�tat sceptic cu privire la eficien�a scutului antirachet�. In urma opera�iunilor militare impotriva Georgiei, Rusia "a suferit enorm economic", ceea ce demonstreaz� c� dreptul de veto asupra op�iunilor vecinilor s�i de a adera la NATO este o idee de secol XIX sau XX, nemaiavand loc in contextul global din secolul XXI. "Chiar dac� o �ar� precum Ucraina nu este membr� NATO, Rusia nu are dreptul, potrivit dreptului interna�ional, s� incalce suveranitatea Ucrainei. De�i nu exist� obliga�ii de securitate, popoarele Europei �i SUA vor sprijini libertatea �i independen�a poporului ucrainean in a lua propriile decizii, de a alege democra�ia �i a se afilia insitu�iilor occidentale, dac� o doresc. In cele din urm� este decizia georgienilor, ucrainienilor �i belaru�ilor s� procedeze cum doresc �i asta nu inseamn� neap�rat c� trebuie s� fim de acord cu ei. Dar no�iunea c� Rusia are un drept de veto asupra deciziilor interne ale Ucrainei �i Georgiei este una de secol XIX-XX. In secolul XXI, cu actualele tendin�e �i impacturi globale, Rusia a suferit enorm din punct de vedere economic ca rezultat al interven�iei sale in Georgia. Iar acest gen de constrangeri opereaz� acum asupra Rusiei", a explicat Craig. Candidatul democrat la preziden�ialele din noiembrie respinge ins� ideea promovat� de rivalul s�u republican, John McCain, de a infiin�a o nou� institu�ie numit� Liga Democra�iilor, f�r� Rusia �i China, pentru a dep�i blocajele decizionale din cadrul Consiliului de Securitate ONU, unde cele dou� ��ri sunt membre. "Nu vrem s� excludem guverne �i na�iuni cand e nevoie de participarea lor pentru a g�si solu�ii la probleme. A creea o alt� organiza�ie care trage o linie intre 'noi' �i 'ei' nu este o modalitate eficient� de a rezolva problemele cu care se confrunt� democra�iile in lumea de azi", a conchis Craig.

Z.O.