Posibilitatea unirii Republicii Moldova cu Romania la inceputul anilor '90 ai secolului trecut, odata cu proclamarea independentei acestui stat este vazuta si in prezent in mod diferit de reprezentantii conducerii de la Chisinau din acea perioada. Primul prim-ministru al Republicii Moldova, Mircea Druc, sustine ca in 1991, la adoptarea independentei Republicii Moldova, era sigur ca odata cu disparitia colosului sovietic, teritoriile ocupate in 1940 vor reveni la Romania si impreuna se vor incadra in uniunea statelor europene, informeaza Agerpres. Mircea Druc a declarat pentru Info-Prim Neo, ca nu stie daca isi dorea in 1991 ca 6 judete din Basarabia sa obtina independenta si sa aiba statalitate. "Am fost si am ramas unionist, fiind sigur ca doar prin unirea cu Romania, R. Moldova va reusi sa depaseasca colapsul economic si politic in care se afla. In acei ani, noi, un grup de intelectuali, ne doream sincer sa reparam catastrofa produsa la 28 iunie 1940 prin pierderea teritoriilor romanesti", a spus el. "Planul Druc" vs "Planul Snegur"

		Fostul premier moldovean, Mircea Druc (stanga) si fostul presedinte Mircea Snegur

Potrivit lui Druc, conducerea de atunci a republicii a avut cu totul alte vise. In perioada imediat premargatoare obtinerii independentei existau doua planuri de evolutie a evenimentelor - planul "Mircea Druc", cu revenirea la status-quo din 1918 si reintregirea tarii, si planul "Mircea Snegur" (presedintele de atunci al R. Moldova) - cu intrarea in Comunitatea Statelor Independente cu toate urmarile umilitoare. Fostul prim-ministru de la Chisinau spune ca basarabenii au ales sa-l urmeze pe Snegur, gresind foarte mult si ajungand in situatia deplorabila in care se afla astazi, fara a se intreba de ce balticii au reusit sa faca pasi consecutivi spre Uniunea Europeana, rupand odata pentru totdeauna cu nostalgia fata de URSS. "Moldovenii si-au dorit sa suga la doua vaci, tot ei l-au adus pe Vladimir Voronin la conducere, ca doar nu a venit acesta catarat pe tancurile rusesti", spune Mircea Druc. Referindu-se la cele mai mari rateuri ale perioadei de dupa obtinerea independentei, fostul premier moldovean a declarat ca aceasta este amendarea capitolului din Constitutie privitor la alegerea presedintelui tarii. El sustine ca un presedinte bun este acela pe care l-a ales poporul, iar nu "o gasca din Parlament". Druc ii invinuieste de situatia creata in R. Moldova pe cei 2 presedinti - Snegur si Petru Lucinshi - care, prin actiunile lor, au adus comunistii la putere. Totodata, el crede ca basarabenii nu au verticalitate, fiind manipulati si ingenuncheati, nedorind sa-si dea seama ce pericol prezinta comunistii pentru copiii lor, pentru suveraniatatea, demnitatea, limba lor, pentru insusi viitorul lor. Pe de alta parte, primul presedinte al R. Moldova, Mircea Snegur, neaga faptul ca scopul declararii independentei la 27 august 1991 a fost unirea cu Romania. El afirma ca aceasta chestiune nu a fost pe ordinea de zi. Mircea Snegur a declarat pentru Info-Prim Neo ca sarcina principala a fost obtinerea independentei, spre care s-a ajuns dupa mai multe etape - proclamarea limbii romane ca limba de stat, in 1989, alegerile democratice din 1990, declararea suveranitatii. Mai mult, spune primul presedinte al Republicii Moldova, Chisinaul s-a declarat impotriva referendumului anuntat de Mihail Gorbaciov, in care cetatenii trebuiau sa se pronunte asupra pastrarii Uniunii Sovietice. "Am fost unica republica ce a boicotat acest referendum", spune Mircea Snegur, adaugand ca Moscova a spus clar cu un an inainte ca daca nu va fi semnat acest nou tratat unional, Moldova va avea inca doua republici pe teritoriul sau. Erau mecanisme de forta, care exercitau presiune ca sa nu se voteze independenta si ca lumea sa fie ostila acestei idei. In Republica Moldova, insa, chiar anterior puciului de la 19 august 1991 de la Moscova, aparuse propunerea sa fie discutata Declaratia de Independenta. "Clasa politica din acea perioada si-a obtinut scopul pe care si l-a propus dupa primele alegeri democratice. Munca aceasta de aproape doi ani s-a incununat cu succes odata cu proclamarea Independentei, crearea statului R. Moldova cu toate atributele sale, crearea conceptiilor politicii interne si externe, recunoasterea internationala", spune Mircea Snegur. Potrivit acestuia, proclamarea independentei Republicii Moldova nu a fost un act spontan, ca in celelalte republici, ci a fost pregatita de clasa politica, intelectualitate, de tot poporul. Republica Moldova si-a proclamat independenta la 27 august 1991, in perioada destramarii fostei URSS. La 27 august 1991, Marea Adunare Nationala, convocata in piata centrala a Chisinaului, a proclamat Independenta de Stat a Republicii Moldova. in aceeasi zi organul legislativ suprem de la Chisinau va adopta Declaratia de Independenta a Republicii Moldova. Prin Declaratia de Independenta din 27 august 1991, adoptata de Parlament in conformitate cu vointa cetatenilor moldoveni a fost decretata limba romana ca unica limba de stat si a fost reintodus alfabetul latin. Din 31 august 1989 a fost stabilit drapelul de stat (tricolorul) iar din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990. Schimbarea denumirii oficiale a statului s-a produs la 23 mai 1991. Intre ciocanul german si nicovala sovietica

		Molotov semnand din partea rusa "Pactul Hitler-Stalin"

Basarabia a constituit miza trocului teritorial dintre cei actori ai inceputului celui de al doilea razboi mondial Germania si Uniunea Sovietica. Acestia au pecetluit soarta Basarabiei prin semnarea la Moscova la 23 august 1939 a Pactului Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care cuprindea in anexele acestuia si impartirea de teritorii odata cu declansarea razboiului, intre cele doua parti semnatare. Reamintim ca la 26 iunie 1940 este remis guvernului de la Bucuresti primul ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care Moscova solicita imperativ "rezolvarea imediata a chestiunii inapoierii Basarabiei catre Uniunea Sovietica". Cererile guvernului URSS catre guvernul de la Bucuresti cuprindeau doua puncte: sa inapoieze cu orice pret Uniunii Sovietice Basarabia si sa transmita Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele potrivit unei harti anexate. Profitand de incapabilitatea unei reactii rapide a autoritatilor romane, Moscova inainteaza cel de al doilea ultimatumul din 27 iunie, guvernul roman fiind somat sa cedeze teritoriile disputate in 4 zile (1 iulie-n.red.), fiind stipulat ca trupele sovietice vor ocupa inca din 28 iunie Chisinaul, Cernautii si Cetatea Alba. Bucurestiul cere Moscovei consultari pe aceasta tema dar la presiunea Germaniei �i Italiei, Romania este nevoita sa accepte acest "dictat". In urma ultimatumurilor din 26 si 27 iunie 1940 armate�le sovie�tice au ocupat vechile teritorii ale Basara�biei, nordului Bucuvinei si Tinutului Hertei, o supra�fata de 50.762 km patrati cu aproximativ patru milioane de locu�itori, majoritatea etnici romani.

Madalin NECSUTU