Disidenta Herta Muller, singura scriitoare din Romania nominalizata la premiul Nobel pentru literatura, a reprosat public conducerii ICR trimiterea celor doi turnatori, pe banii contribuabilului roman, la o Scoala de vara care se desfasoara chiar in aceste zile la Berlin. Proiectul Institutului Cultural Roman "Titu Maiorescu" Berlin este realizat in colaborare cu Arbor-Mundi, Institutul pentru Studii Avansate de Umanism Intercultural (Bochum) si Institutul Moldova - Universitatea Leipzig, transmite si HotNews.ro. Sub titlul "Turnatori la Academia de Vara", Herta Muller a publicat pe 16 iulie, in cotidianul german de mare tiraj Frankfurter Rundscahau, o scrisoare deschisa adresata presedintelui ICR, Horia Roman Patapievici, in care intreaba, printre altele, daca "ICR-ul crede ca traieste pe o alta planeta unde nu exista conceptele de demnitate personala si de integritate morala in stiinta?". La randul sau, scriitorul Richard Wagner, publica in ziarul german Tagesspiegel articolul "Invatand de la turnator", in care arata cum Antohi a predat, fara a avea doctoratul cu care se lauda, la Universitatea Central-Europeana de la Budapesta, fondata de George Soros, fiind ales si in consiliul director al Fundatiei, la fel ca si Corbea-Hoisie. A trecut mai bine de o saptamana pana a reactionat si presa din Romania. Urmare a criticilor aparute, Horia Roman Patapievici s-a hotarat sa ii raspunda in doua reprize scriitoarea Herta Muller. Printr-o "Replica ICR" si printr-o Scrisoarea Deschisa, ambele gazduite de ziarul Evenimentul Zilei. HR Patapievici o acuza pe Herta Muller In cea din urma, Patapievici, fost membru al Colegiului CNSAS si al Comisiei Tismaneanu si la randul sau membru al GDS, i se adreseaza direct Hertei Muller, incercand sa gaseasca o explicatie pentru promovarea de catre o institutie a statului roman a celor doi turnatori care, prin informarile lor, au dus la persecutia disidentilor autentici din Iasi, in perioada comunista. "E cu totul tendentios sa spui ca ICR ar fi trimis in Germania ca "reprezentan�i ai Romaniei" fostii informatori ai Securitatii ori c� ICR ar avea ca politica promovarea lor peste hotare. Motivul pentru care ICR a finantat aceast� scoal� de vara a fost inalta ei tinuta stiintifica", afirma presedintele ICR. Si, continua Patapievici: "Atunci cand te intrebi cum vor fi prezentati cursantilor Andrei Corbea-Hoisie ori Sorin Antohi - si sugerezi ironic titulatura "profesori si agenti de securitate cu state vechi" - ridici doua probleme de principiu, care merita o dezbatere publica serioasa. Cat de durabila e vina informatorului? Cum trebuie sa ne comportam cu informatorii care nu au facut ori prilejuit crime (pentru ca, daca au facut crime, solutia e simpla: Codul Penal)? Prima problema e filozofica si religioasa, iar solutia la ea nu e usor de gasit. Tu pari sa inclini spre ideea ca vina este imprescriptibila, ca un fost informator ramane in mod esential un informator si ca "atingerea" informatorului cumva "intineaza". Numai asa pot considera ca fiind rationala, si nu doar impulsiva, decizia ta de a nu mai calca pragul ICR-Berlin si incurajarea ta explicita ca si altii sa faca la fel.", spune presedintele ICR numit in aceasta functie cu rang de secretar de stat de Presedintia Romaniei. Despre informatori, Patapievici afirma ca "eu nu stiu, din punct de vedere sistematic, cum trebuie sa ne raportam public la ei", dar nu lamureste cum ar trebui sa se raporteze ei la restul lumii, mai ales cand stiu cate note au dat impotriva disidentilor reali din acea perioada. Mircea Mihaies: "Cat de "groasa" trebuie sa fie o turnatorie pentru a-ti crapa obrazul?" Insa, tot in Evenimentul Zilei, raspunsul ii este oferit chiar de subalternul sau, vice-presedintele ICR, scriitorul Mircea Mihaies, care e de alta parere decat seful sau: "Nu poti mentine ca reprezentant oficial intr-o tara care a votat cu entuziasm pentru primirea Romaniei in Uniunea Europeana pe cineva pozat pe prima pagina a ziarelor si descris drept un colaborator zelos al Securitatii. Actul de inamicitie e prea pe fata si batjocura prea mare", scria zilele trecute Mihaies intr-un editorial intitulat sugestiv "Vara turnatorului". "Cat de 'groasa' trebuie sa fie o turnatorie pentru a-ti crapa obrazul? Si cat de adanc trebuie sa "contextualizezi" pentru a nu ti se citi printre declaratii abjectia?", scrie dur vice-presedintele ICR Mircea Mihaies cu referire la un alt diplomat dar la fel de valabil si pentru fostul ambasador Corbea Hoisie (foto). Herta Muller: "M-am pronuntat pentru ca iubesc tara de unde-am venit!" Dupa interviul realizat de ZIUA Online cu Herta Muller, scriitoarea originara din Romania a stat de vorba si cu ziaristii de la Jurnalul National. La intrebarea daca i s-a facut lehamite de scandalul iscat la ICR, disidenta anticomunista raspune: "Mi s-a facut lehamite de toate intrebarile neajutorate si naive care mi se pun. Si aceste intrebari explica situatia. Dar eu m-am pronuntat. Si stiti de ce? Pentru ca nu suport, ma doare pur si simplu. Eu iubesc tara de unde-am venit. As fi fost si acum acolo daca nu ar fi fost dictatura atat de crunta. Si ce s-a realizat dupa? Nimic aproape! Pentru ce au fost impuscati oamenii care au murit atunci? Ce fac intelectualii din Romania? De la mine trebuie sa aflati ce trebuie facut? Intrebati-i pe ei! Cartarescu, Nora Iuga, sint zeci de persoane care au un nume in viata publica. Uitati, Caramitru, si el a venit la Berlin si recita poezie in cadrul Academiei de vara. Si minunatul Johnny Raducanu a venit. Dar de ce vin cu astfel de persoane? De ce nu-i deranjeaza pe ei asta? Intrebati-i pe ei! Situatia este ca eu trebuie sa ma explic, in timp ce ceilalti pe care nu-i intereseaza n-au nici un fel de parere si nu-i intreaba nimeni nimic. Pentru Romania este o normalitate situatia in care se afla. Nici nu-si da seama ca nu este cum trebuie. Ca romanul s-a obisnuit iarasi sa se fereasca. Nu va dura mult si iarasi vor trai cu frica-n san! Ca astia se orienteaza. Nu stau unde sunt, merg mai departe." Problema morala si problema legala Dupa cum reiese atat din confesiunea lui Antohi (foto) cat si din Decizia CNSAS in cazul Hoisie, pe care le prezentam aici, problema morala a acceptarii si promovarii lor, chiar printr-o institutie de stat patronata de presedintele care a condamnat comunismul, poate deveni si o problema legala. Pentru ca cei doi intelectuali publici au provocat rau la propriu, in multe cazuri nenorocind viata celor despre care au dat informari, in special a disidentilor din grupul de la Iasi. Si atunci, cum de sunt promovati tocmai de cei care pretind ca au contribuit la condamnare comunsimului? Dupa cum scria si Cotidianul la vremea deconspirarii lui Andrei Corbea-Hoisie, numit ambasador la Viena de catre Mihai Razvan Ungureanu, la sugestia lui Andrei Plesu, profesorul de germanistica a inceput sa trezeasca suspiciunea "grupului de la Iasi" inca dinainte de 1989. Tereza Culianu Petrescu: Hoisie "nu era un turnator ordinar, el avea misiuni importante si precise" "Nu i se mai spunea nimic important. El nu era insa un turnator ordinar, el avea misiuni importante si precise", spune spune Tereza Petrescu, sotia lui Dan Petrescu si sora lui Ioan Petru Culianu, discipolul lui Mircea Eliade. Indiferent unde mergea, la Heidelberg, la Trier sau la Freiburg, "Horia" se intorcea cu informatii pentru Securitate. Interesant ca si alti intelectuali publici au urmat acelasi traseu, in aceeasi perioada, fiind privilegiati cu burse Alexander von Humbold la Heidelberg si lasati de Securitate sa intreprinda vizite frecvente in R.F. Germania, la fel ca si Hoisie. Iar astazi frecventeaza aceleasi medii academice. Dan Petrescu: Antohi si Hoisie turnau tot 'baietilor cu ochi albastri' "Au fost mai multe momente care mi-au confirmat ca Andrei Hoisie e colaborator. Unul dintre acestea s-a petrecut cand, proaspat stabilit in Iasi, am propus sa scoatem un numar la "Dialog" fara nici o tenta politica, profilat exclusiv pe eseu. Ne-am intalnit cu cei de la revista, printre care erau si Sorin Antohi si Andrei Hoisie, si am cazut de acord. A doua zi, cei doi m-au luat deoparte si mi-au spus ca nu putem scoate acel numar. E clar ca le spusesera "baietilor cu ochi albastri" de intentia noastra, iar ei zisesera Nu", a relatat Dan Petrescu, disident anticomunist care se regaseste in multe din notele informative ale lui "Horia", pe care vi le prezentam mai jos. Problema de fond a scandalului ICR este sintetizat amar de Herta Muller. Atata timp cat asemenea "valori" vor fi promovate de persoane care au ocupat functii importante in stat, ne vom intoarce, incet, incet, de unde am plecat si poate chiar intr-o lume si mai groaznica, in lumea descrisa de George Orwell in "1984", lumea lui Lenin, Stalin si Trotki la un loc: "Ca romanul s-a obisnuit iarasi sa se fereasca. Nu va dura mult si iarasi vor trai cu frica-n san! Ca astia se orienteaza. Nu stau unde sunt, merg mai departe..." - CAMELEONII - Decizia nr. 1407/26.04.2007 Colegiul Consiliului Na�ional pentru Studierea Arhivelor Securit�ii Avand in vedere: 1.Cererea formulat� de c�tre Ministerul Afacerilor Externe, inregistrat� la C.N.S.A.S. cu nr. P1472/06/26.04.2006, privind verificarea domnului HOI�IE Andrei - Ambasadorul Romaniei la Viena; 2.Adresele de verificare C.N.S.A.S. nr. S/4502/A,B,L/15.05.2006, respectiv S/4790/A,B,L/16.08.2006; 3.Adresele de r�spuns S.R.I. nr. S/111772/27.06.2006, S/113962/15.03.2007; S.I.E. nr. S/13088/22.08.2006, M.Ap.N. - S.I.A. (Serviciul Istoric al Armatei) nr. A/350/07.06.2006, respectiv A/S/90/06.09.2006; 4.Dosarele fond informativ I 2624, I 27 (volumul 3), I 146674 - dosar de grup "Cameleonii" (volumele 3, 4, 5), I 149550 (cote C.N.S.A.S.); 5.Nota Direc�iei Investiga�ii nr. S/DI/I/253/15.02.2007; 6.Audierea domnului HOI�IE Andrei din data de 17.04.2007; 7.Procesul-verbal al �edin�ei Colegiului C.N.S.A.S. din data de 26.04.2007; In fapt, S.R.I. a predat C.N.S.A.S. dosarele fond informativ I 2624, I 27 (volumul 3), I 146674 - dosar de grup "Cameleonii" (volumele 3, 4, 5), I 149550, in care se reg�sesc urm�toarele documente care atest� colaborarea domnului HOI�IE Andrei cu organele poli�iei politice comuniste, dup� cum urmeaz�: 1.Dosar fond informativ I 2624, perioada 1984 - 1987: Adres� a Inspectoratului Jude�ean Ia�i c�tre Direc�ia 3, din 25.11.1985, in care ofi�erul consemneaz�: "La ordinul dumneavoastr� /.../, raport�m c� a fost identificat numitul CORBEA ANDREI (pseudonim literar), in persoana lui HOI�IE ANDREI, fiul lui Beno �i Silvia, n�scut la 15.12.1951, in Ia�i, membru P.C.R., asistent universitar, cu domiciliul indicat de dvs. Cel in cauz� se afl� in aten�ia noastr�." In Insemnarea f�cut� pe marginea adresei de c�tre ofi�er, se precizeaz� c� "S-a discutat cu lt. Maj. /.../. Il are in leg�tur� �i urmeaz� s� ii traseze sarcini pe lang� obiectivul "LAZ�R". Insemnare pe marginea Notei de rela�ii privind interceptarea coresponden�ei, din 18.01.1986: "HOI�IE ANDREI - cu numele pseudonim CORBEA ANDREI, din Ia�i, este in aten�ia S. 3, /.../, cu care s-a discutat pentru instruire adecvat� pe lang� "LAZ�R", cat �i pe linia preg�tirii contrainformative." Insemnare marginal� din 28.04.1986: "/.../ a fost inso�it de /.../ �i HOI�IE ANDREI (pseudonim literar "CORNEA ANDREI") (n.n. - CORBEA ANDREI), ultimul surs� a I.J. Ia�i, Serviciul 3." Insemnare pe marginea Notei de rela�ii privind interceptarea coresponden�ei, din 29.05.1987: "HOI�IE ANDREI este in leg�tura mr. /.../, Serviciul 3, Ia�i. Este instruit a-l vizita pe /.../ (D.U.I. "LAZ�R"), in perioada 5 - 10.07.1987, inaintea plec�rii la Heidelberg, pentru a-i semnala eventuale comunic�ri pentru persoanele din str�in�tate. Pe timpul prezen�ei in Bucure�ti vor fi intreprinse m�suri informativ-operative." Adres� a Inspectoratului Jude�ean Ia�i, Serviciul 3, c�tre Direc�ia 3, Serviciul 2, din 15.06.1987: "La intalnirea din ziua de 11.06.1987 cu sursa "HORIA", acesta a fost instruit cu problemele ordonate de dumneavoastr� /.../, urmand ca in diminea�a zilei de 15.06.1987 s� soseasc� in Bucure�ti. Aici va lua leg�tura cu /.../. De asemenea, sursa "HORIA" a relevat c� a primit din partea funda�iei AAlexander von Humbolda o invita�ie /.../ pentru a participa la adunarea general� a bursierilor str�ini, care va avea loc anul acesta intre 6 - 9 iulie la Bonn. /.../ Rug�m s� ne preciza�i ce alte sarcini trebuie date sursei spre a fi rezolvate in perioada cat se va afla in R.F.G." Not� - Sintez� privind stadiul urm�ririi informative ce se desf�oar� asupra numitului /.../, din 29.12.1985: "In aceea�i perioad� la care se refer� prezenta analiz�, in conlucrare cu Inspectoratul Jude�ean Ia�i, Serviciul 3, a fost identificat CORBEA (HOI�IE) Andrei, scriitor, care se afl� in aten�ia organelor de securitate �i care, conform solicit�rii noastre telefonice a fost instruit adecvat pe lang� element". In Completarea documentului amintit anterior, din 03.06.1987, se men�ioneaz�: "In conformitate cu ordinul rezolutiv al conducerii profesionale/.../, s-a reu�it interpunerea sursei "HORIA" /.../, care se va deplasa in august a.c. in R.F. Germania, la Heidelberg �i care in prima decad� a lunii iulie il va contacta la Bucure�ti. Instructajul f�cut sursei va urm�ri sensibilizarea obiectivului pentru a face eventuale comunic�ri leg�turilor sale din str�in�tate. Pe durata prezen�ei lui "HORIA" in Bucure�ti vor fi intreprinse m�suri informativ-operative menite a verifica �i controla contactul celor doi." 2.Dosar fond informativ I 146674, perioada 1983 - 1987: Not� din 06.04.1984, olograf�, atribuit� sursei "HORIA", semnat� olograf cu numele HORIA: "In perioada verii anului 1983, cand am participat la un curs de var� in R.F. Germania, la Trier, am dus, cu �tirea organelor de partid, un comision pentru familia /.../, din partea fiului lor, /.../ comision pe care l-am expediat prin po�t�, el nefiind urmat de alte contacte. Men�ionez, de asemenea, c� in cursul �ederii nu am fost contactat de ziari�ti sau reprezentan�i ai postului de radio Europa Liber�, pentru a transmite mesaje din �ar�." In Nota ofi�erului, pe documentul amintit anterior, se precizeaz� c� "Nota a fost dat� la cerere, in urma discu�iilor avute." Not� informativ� din 29.03.1985, dactilo, atribuit� sursei "HORIA": "V�rul drept al /.../, responsabil de redac�ie la revista ATribuna Romanieia din Bucure�ti, a avertizat-o pe aceasta asupra parazitismului manifest al so�ului ei, tr�ind din munca ei �i din pensia celor 2 b�trane /.../ cu care convie�uiesc. De atunci, rela�iile cu /.../ au fost rupte. Mai recent, /.../ a reu�it s� publice in revista "Astra" din Bra�ov, un articol injurios la adresa unei intregi serii de oameni care l-au ajutat cu diferite prilejuri (oameni al c�ror succes public i-au provocat probabil iritarea) /.../, "pu�i la punct" tocmai pentru c� ace�tia ar renun�a la o a�a – zis� insurgen�� ini�ial� �i s-ar adapta cerin�elor vie�ii literare. Se pare c� in urma acestui articol, mai multe persoane care in Bucure�ti il sprijiniser� /.../ �i-au reconsiderat atitudinea. R�man pu�ine nume care mai pot fi considerate drept un relativ "sprijin" in cercurile revistelor �i editurilor din Bucure�ti: /.../. Mul�i dintre cei care, de�i l-au ajutat ini�ial pe /.../ au considerat ulterior c� orice rela�ii normale cu acesta sunt imposibile, au incercat s� dea o explica�ie manierei sale de a se purta. Pe lang� tr�s�turile de caracter negative accentuate �i de inactivitate, ca �i de con�tiin�a marginaliz�rii �i rat�rii, este posibil ca /.../ s� incerce inten�ionat s�-�i compun� o "masc�" de refuzat, de scriitor �i critic prigonit din cauza "intransigen�ei" cu care se pronun�� asupra realit�ilor romane�ti. Aceasta ar putea fi, s-a presupus, o eventual� "platform�" pentru a dobandi o anumit� "situa�ie" printre cei pleca�i in Occident, "situa�ie" pe care altfel, la preg�tirea sa �i la problemele de acolo in privin�a for�ei de munc�, n-ar putea-o ob�ine. De altfel, se pare c�, mai recent, afland c� revista AVia�a Romaneasc�a inten�ioneaz� s� publice un material (interviu?) despre activitatea cumnatului s�u /.../, /.../ �i-ar fi exprimat ingrijorarea cum c� acesta ar putea fi "recuperat" �i "valorificat" pentru "interesele regimului"." Not� din 13.05.1985, olograf�, semnat� olograf cu numele HORIA: "Sursa informeaz� c� numele lui /.../ �i-a f�cut apari�ia in presa studen�easc� in anii 1978 - 1980, cand, student al Facult�ii de filologie, a inceput s� publice recenzii �i articole consacrate literaturii actuale. Nu se poate contesta talentul s�u de comentator al literaturii /.../. Se poate afirma c� adev�rata platform� /.../ �i-a creat-o prin aceste contribu�ii, scrise f�r� prejudec�ile �i p�rtinirea ce vor apare mai tarziu in maniera sa de a se manifesta public. Succesul meritat de pan� acum s-a exercitat in chip negativ asupra unor tr�s�turi de caracter, i-a creat iluzia infailibilit�ii, in textele sale �i-a f�cut sim�it�, pe lang� un ton nou, plin de arogan�� (privind Ade susa pe autorii �i c�r�ile luate in discu�ie), �i o atitudine oarecum viciat� de lecturi teoretice cu caracter ira�ionalist - mistic, dintr-o tradi�ie ce se revendic� din epoca interbelic�, mai precis genera�ia Mircea ELIADE - Emil CIORAN, cu cunoscutele ei lu�ri de pozi�ii violente, sfar�ind prin a netezi calea, pe plan cultural, a for�elor antidemocratice pan� la legionarism." In Nota ofi�erului pe documentul invocat anterior, se consemneaz�: "Nota a fost dat� conform sarcinilor primite in urma avizului dat de conducerea securit�ii jude�ene de a documenta scrierile lui /.../, sub aspect de tematic�, idei, con�inut, etc. Sarcini: S� continue compromiterea lui /.../ in cercurile litera�ilor." Completare din 05.03.1984, aprobat� in 09.03.1984, in care ofi�erul consemneaz�: "La m�surile prev�zute in raportul cu propuneri de inceperea urm�ririi informative asupra numitului /.../ se impun a fi luate �i alte m�suri /.../ respectiv: ob�inerea materialelor de cunoa�tere asupra so�ilor /.../ de la sursele /.../ "HORIA"/.../ de la catedrele de limbi str�ine (francez� �i germanice) /.../ vor fi luate m�suri de clarificare a informa�iei primite de la U.M. 0544, mai intai prin sursa "HORIA" /.../." 3. Dosar fond informativ I 149550, perioada 1983 - 1984: Not� informativ� din 08.10.1986, atribuit� in antet sursei "HORIA": "Am efectuat o c�l�torie de 3 luni in R.F. Germania, ca bursier al funda�iei "Alexander von Humboldt" din Bonn /.../. In cursul acestor vizite, am primit o serie intreag� de informa�ii cu privire la problemele din colonia roman� din Freiburg �i biblioteca intemeiat� in 1948 de Mi�carea Legionar�. Respectivele probleme s-au declan�at odat� cu pensionarea actualului director �i fondator al bibliotecii /.../. Politica acestuia de a transforma institu�ia intr-o institu�ie preponderent cultural� cu anumite leg�turi fire�ti cu Romania, a fost practic dezavuat� de consiliul de conducere legionar /.../. In inten�ia acestuia �i a grupului s�u /.../ biblioteca roman� ar urma s� devin� mai ales un centru politic militant anticomunist /.../. Men�ionez c� telefonandu-mi prof. /.../, lector roman la Universitatea din Koln, acesta mi-a declarat c� ar fi cerut azil politic in R.F.G. /.../". In Nota ofi�erului pe documentul amintit anterior se consemeaz� c�: "Materialul este ca urmare a instruirii contrainformative f�cute sursei la plecarea in R.F.G. �i se refer� la fo�ti cet�eni romani". In Insemnarea marginal� pe acela�i document se men�ioneaz� c�: "Informa�ia are valoare operativ�. De v�zut ce rela�ii se men�in intre unele persoane originare din jud. Ia�i, care au fost in timp in R.F.G. �i elementele semnalate. Apoi, prin selec�ie s� fie luate in lucru la problem�". Inveder�m c�, in cursul audierii in fa�a Colegiului C.N.S.A.S., domnul HOI�IE Andrei a confirmat veridicitatea informa�iilor furnizate organelor poli�iei politice comuniste, perioada colabor�rii cu acestea, atribuirea numelui conspirativ "HORIA", precum �i persoanele despre care a oferit date, reg�site astfel in documentele men�ionate mai sus. Astfel, prin informa�iile furnizate organelor poli�iei politice comuniste, a adus atingere dreptului la libertatea de exprimare �i libertatea opiniilor (art. 28 din Constitu�ia Romaniei din 1965), dreptului la via�� privat� (art. 17 din Pactul privind Drepturile Civile �i Politice). In temeiul: 1.art. 2 lit. i, art. 3¹, art. 15 �i art. 16 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar �i deconspirarea poli�iei politice comuniste, modificat� �i completat� prin O.U.G. nr. 16/2006; coroborate cu art. 34 �i art. 38 din Regulamentul de organizare �i func�ionare a Consiliului Na�ional pentru Studierea Arhivelor Securit�ii ca poli�ie politic�, adoptat prin Hot�rarea Parlamentului nr. 17/2000; 2.art. 5, alin. 1 �i alin. 3, art. 8 alin. 7 �i art. 17 alin. 1 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar �i deconspirarea poli�iei politice comuniste, coroborate cu art. 5, art. 18 alin. 1, art. 24 �i art. 40 din Regulamentul de organizare �i func�ionare a Consiliului Na�ional pentru Studierea Arhivelor Securit�ii ca Poli�ie Politic� adoptat prin Hot�rarea Parlamentului nr. 17/2000; 3.art. 8 alin. 1 lit. f din Regulamentul Intern al Consiliului Na�ional pentru Studierea Arhivelor Securit�ii; Pe baza materialului probator avut la dispozi�ie pan� la data de 26.04.2007, DECIDE Art. 1 Domnul HOI�IE Andrei, fiul lui Beno �i Silvia, n�scut la data de 15.12.1951, in Ia�i, jude�ul Ia�i, a fost colaborator al poli�iei politice comuniste. Art. 2 Prezenta decizie poate fi contestat� la Colegiul C.N.S.A.S. in termen de 15 zile de la data comunic�rii. Art. 3 Prevederile prezentei decizii vor sta la baza intocmirii de c�tre Biroul Juridic a inscrisurilor ce vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a. Pre�edinte, Claudiu - Octavian SECA�IU

Victor RONCEA