Reporter: A trecut un an �i jum�tate de la condamnarea comunismului in Parlament, cand au fost promise anumite legi �i m�suri in urma raportului Tism�neanu. Cat, din ce s-a promis, s-a realizat pan� acum? Marius Oprea: Noi nu facem altceva decat s� punem in aplicare concluziile �i recomand�rile din raportul Tism�neanu. M� mir, ins�, c� domnul pre�edinte B�sescu nu intervine la procurorul general pentru dinamizarea unui proces real impotriva comunismului �i a comuni�tilor �i a celor care au comis crime �i abuzuri in timpul regimului comunist, pentru c� un organism atat de important nu pot s�-l condamn eu. Cred c� pre�edintele ar trebui s� se implice, nu doar la nivel declarativ in acele ac�iuni, pentru c� doamna procuror general pur �i simplu nu aplic�, in niciun fel, aceste recomand�ri, dup� cum v� spuneam, de incadr�ri juridice f�cute de procurorii militari, cu tergivers�rile acestor dosare, cu dosarele minariadelor, cu dosarele revolu�iei. Am avut parte numai de promisiuni neonorate. In opinia mea, singura institu�ie care incearc� s� pun� in aplicare, cu toate piedicile pe care ni le pun unii si al�ii, suntem noi, cei de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. �i noi ne lovim de foarte mari greut�i, inclusiv de accesul la arhive, de colaborarea cu celelalte institu�ii ale statului, de�i institutul este o agen�ie guvernamental�. Avem foarte mari greut�i, in special, in ceea ce prive�te o colaborare eficient� cu structuri ale statului care ar trebui s� sprijine aceste ac�iuni de condamnare a celor vinova�ilor pentru crime �i abuzuri din anii regimului comunist. De exemplu, cand cerem serviciilor secrete informa�ii, suntem trata�i cu "flit". Senza�ia mea este c�, la nivelul de varf al factorilor de execu�ie este vinovat pre�edintele, care ar dori tergiversarea tuturor acestor cauze �i care ar mai dori �i s� nu aduc� vreun securist in instan��. Da�i-v� seama ce s-ar intampla dac� ar zice unul: "dar stai pu�in, aduce�i-l �i pe colegul �la", "dar, cutare om politic a fost �i el informator"... Cred c� pentru oamenii politici, extrem de importan�i din aceast� �ar� - �i lista incepe cu pre�edintele Romaniei - desconspirarea real� a celor care au comis crime �i abuzuri in timpul comunismului �i o tragere a lor la r�spundere a acestora echivaleaz� cu o sinucidere politic�. De aceea, toate r�man la nivel declarativ. Rep: De ce crede�i c� nu se dore�te rezolvarea acestei situa�ii? Marius Oprea: Cred c� pre�edintele B�sescu a folosit raportul Tism�neanu doar ca pe o platform� politic�. Atata vreme cat nu s-a implicat �i nu se implic� deloc, ci mai degrab� suntem impiedica�i s� ne facem treaba �i s� continu�m investiga�iile aducand, pan� la urm�, ofi�eri de securitate, activi�ti de partid, fo�ti informatori, in instan�� printr-o colaborare real� �i efectiv� cu organele de cercetare penal�, inseamn� c� raportul r�mane doar un document declarativ �i s-a vrut doar bifarea unui subiect pe agenda politic�. Este foarte probabil s� existe o complicitate a t�cerii la un nivel mai inalt decat ne putem imagina. Ar fi foarte simplu pentru pre�edinte dac� vrea o condamnare real� a comunismului, cum tot d� el sfaturi �i merge peste tot, s� cear� �i doamnei procuror general Codru�a Kovesi, care, �ti�i bine c� ascult� ce-i spune pre�edintele, s� dinamizeze activit�ile de cercetare in aceste dosare, pentru c� avem plangeri de acum aproape 3 ani �i nu avem niciun fel de rezultat concret. Rep: Ce trebuie s� se fac� pentru ca in aceste dosare s� se ajung� la condamn�ri? Marius Oprea: Mai avem o colaborare �i la nivel de legisla�ie �i am f�cut, inclusiv, propuneri la nivelul Ministerului Justi�iei pentru modificarea Codului Penal, pentru a face posibil� o condamnare in termeni reali a celor vinova�i de crime �i abuzuri in timpul regimului comunist. Dar, atata vreme cat, de exemplu, in cazul lui Ple�i�� exist� de aproape doi ani rechizitoriul, am completat �i noi acest probatoriu cu o mul�ime de acte �i documente - �i nu a fost u�or - tot nu se face nimic. Cu toat� "condamnarea comunismului" pe care a f�cut-o pre�edintele, niciun ofi�er de securitate nu se afl� in instan�a de judecat� pentru a r�spunde pentru faptele sale. Este o condamnare a comunismului strict formal�. Uneori, am senza�ia c� lucr�m in zadar. Pan� la urm�, ne vom vedea nevoi�i s� facem pur �i simplu publice toate rezultatele investiga�iilor noastre pentru c� incep s�-mi pierd cu totul increderea intr-o voin�� politic� la cel mai inalt nivel, adic� din partea pre�edintelui Romaniei de a condamna crimele comunismului. Rep: Cate plangeri a depus Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului la Parchet impotriva tor�ionarilor sau a fo�tilor ofi�eri de Securitate? Marius Oprea: Mar�i (8 iulie, n.r.), vom depunde la Parchet cea de-a �aptea sesizare in leg�tur� cu abuzurile asupra lui Vasile Paraschiv, dar plangerile privesc un mare num�r de oameni, peste 400 de persoane, pe care noi le consider�m fo�ti tor�ionari in baza probelor pe care le-am adunat. Plangerile sunt colective. Avem o problem� legat� de proceduri in ceea ce prive�te numele tor�ionarilor. Nu dorim ca Parchetul s� ne repro�eze c� impiedic�m cercetarea penal�, desconspirand numele celor care fac obiectul cercet�rii penale. Sunt aproape 70 de fo�ti ofi�eri de securitate, activi�ti de partid �i informatori in aceast� sesizare, in cazul Vasile Paraschiv. Rep: Aceste plangeri se refer� la procurori sau poli�i�ti care lucreaz� acum in sistem? Marius Oprea: Doar unul dintre ei mai este in sistem. Este vorba de cazul comisarului Radu Moldovan de la Miercurea Ciuc. Nu a fost suspendat, dar Corpul de control al Ministerului de Interne a trimis acolo ni�te persoane care s� fac� o anchet�. Aici este o problem�. �ti�i cum e "corb la corb nu-�i scoate ochii". Decizia apar�ine justi�iei. Al�i tor�ionari lucrez� in alte domenii, dar sunt persoane active sau sunt pensionate. Trebuie re�inut faptul c�, in anii 50, media de varst� a anchetatorilor Securita�ii era de 25-26 de ani. A�a cum tr�iesc de�inu�ii politici, a�a tr�iesc �i fo�tii tor�ionari, numai ca fo�tii tor�ionari au pensii de 10 ori mai mari decat de�inu�ii politici. Fo�tii tor�ionari, care sunt activi in campul muncii, lucreaz�, acum, in institu�ii pe posturi bine pl�tite, in concerne interna�ionale. Este vorba, in special, de fo�ti ofi�eri de Securitate care au lucrat in Direc�ia de Informa�ii Externe a Securit�ii. Fo�tii tor�ionari sunt, acum, directori de banc� sau directori in reprezentan�a comercial� a unui concern interna�ional important. A� prefera s� nu dau nume, pentru c� ne dau in judecat� �i, in plus, ar putea s� cread� procurorii c� interferez cu activitatea lor, iar ei nu mai pot s� fac� urm�rirea penal�, pentru c� am desconspirat eu ni�te nume. Suntem o agen�ie guvernamental� �i avem datorii inclusiv legate de procesarea datelor cu caracter personal �i a documentelor clasificate �i trebuie s� respect�m �i prezum�ia de nevinov�ie. Rep: Ce fel de documente inso�esc plangerile depuse de Institutul Roman de Investigare a Crimelor Comunismului la Parchet? Marius Oprea: In special, documente de arhiv�, dar �i m�rturii ale celor care au avut de suferit de pe urma respectivilor ofi�eri din structuri, indiferent c� au fost din Securitate, din mili�ie sau procuratur�. Avem documente din arhivele fostei Securit�i, dar �i din arhivele str�ine. De exemplu, in cazul celor care au colaborat cu "Carlos", nu am primit de la arhivele serviciilor de informa�ii din Romania nimic. In schimb, am primit documente din arhivele germene �i maghiare, inclusiv de la serviciile de informa�ii de acolo. Rep: Ce s-a intamplat cu aceste plangeri depuse la Parchetul General? Marius Oprea: Aici trebuie s�-i pune�i intrebarea doamnei procuror general Codru�a Kovesi. Dosarele inc� se afl� la Parchet �i cel pu�in, senza�ia mea este c� nu se dore�te rezolvarea lor. Au trimis, la un moment dat, o situa�ie in care se spunea c� se lucreaz� la identificarea persoanelor respective. Noi, in general, cand facem o plangere, il men�ion�m pe cel impotriva c�ruia facem plangere cu nume �i cu date de identificare. Nu in�eleg ce mai identifica ei, de doi ani incoace. Prima sesizare este din 2006, impotriva a 14 ofi�eri de securitate care au inc�lcat Constitu�ia. Rep: Risc� aceste fapte s� se prescrie? Marius Oprea: Am primit o prim� rezolu�ie de la Parchetul Militar de neincepere a urm�ririi penale in leg�tura cu patru ofi�eri de securitate care au torturat un om. Procurorii nu au f�cut incadrarea la acte de tortur� care sunt imprescriptibile, ci la abuz in serviciu. E ca �i cum ii acuz� pe respectivii c� au f�cut o anumit� gre�eal� la locul de munc�. Actele de tortur� se incadreaz� la crime impotriva p�cii �i a umanit�ii. Aici este o problem�. De judecat�. De incadrare. Noi nu le putem dicta procurorilor incadrarea juridic�. Acesta este un prim semn c�, in Romania, conducerea Parchetului General nu dore�te condamnarea comunismului. �i totul depinde de voin�a procurorului general. Exist�, de mult� vreme - �i noi am contribuit cu foarte multe dovezi - dosarul generalului Ple�it�, pentru acte de terorism in colaborarea cu Carlos. Nici in momentul de fa��, rechizitoriul pentru trimiterea in judecat� nu a primit avizul conducerii Parchetului general, pentru ca, in sfar�it, un general de securitate s� ajung� s� r�spund� in fa�a legii pentru faptele sale. Sunt fapte de terorism �i astea chiar c� nu se prescriu. Rep: Pentru cate persoane face�i investiga�ii, in acest moment? Marius Oprea: Acum, am inceput investiga�ii complexe pentru identificarea celor care au fost asasina�i de securitate f�r� sentin��, pur �i simplu impusca�i �i ingropa�i in campuri sau b�tu�i. Dup� estim�rile mele este vorba de cam 7000 de oameni din diferite comune ale ��rii. Rep: Ce proiecte ave�i pentru a rezolva aceste cazuri? Marius Oprea: Avem un proiect in care propunem �tergerea condamn�rilor politice, vorbim despre acele persoane condamnate politic. De exemplu, dac� un fost de�inut politic se duce s�-�i ia cazierul, se treze�te c� figureaz� cu diferite intrac�iuni pe care nu le-a comis, dar pentru care a fost condamnat in regimul comunist. Am pornit de la ideea c� de�inu�ii politici din vremea regimului comunist nu mai trebuie s� apar� ca vinova�i in fa�a statului. Ace�ti oameni au dreptul la desp�gubiri din partea statului roman, pentru suferin�ele pe care le-au indurat. Al doilea proiect de lege, pe care l-am propus, este legat de pensiile tor�ionarilor. Doar s�-i aminte�ti in Monitorul Oficial pe cei pentru care instan�ele au pronun�at sentin�e irevocabile, iar prin ac�iunile lor, au comis abuzuri impotriva drepturilor �i libert�ilor omului. Noi le pl�tim acestor tor�ionari pensii de 10 ori mai mari decat au fo�tii de�inu�i politici. Un securist ia 40 de milioane de lei vechi. Mi se pare absurd ca noi, dup� ce o instan�� identific� un vinovat pentru actele intreptate asupra drepturilor omului, s�-l recompens�m, in continuare, cu pensii super barosane. Mai avem un proiect legat de participan�ii la revolta muncitoreasc� de la 15 noiembrie, ordonan�� de urgen�� care a intrat deja in vigoare. Participan�ii de la revolta din 15 noiembrie 1987, de la Bra�ov, primesc acelea�i drepturi ca �i de�inu�ii politici. Un alt proiect este legat de desp�gubirile pe care ar trebui s� le primeasc� urma�ii celor executa�i f�r� sentin�� in regimul comunist. Acest proiect nu a fost inaintat inc� Guvernului, a�a cum au fost inaintatele primele dou�. Am pornit de la ideea c� sunt persoane care au avut enorm de suferit, pentru c� membri ai familiei au fost executa�i de Securitate, f�r� niciun fel de judecat�. Nu au fost executa�i in urma unei sentin�e a vreunei instan�e din Romania, ci pur �i simplu, au fost ridica�i noaptea din pat, du�i pe un camp, impu�ca�i acolo �i ingropa�i. Sunt destine distruse. Ne-am gandit s� propunem, pentru fiecare familie, pentru fiecare persoan� executat� in familie, s� se ofere, doar o dat�, suma de 300 de milioane de lei vechi. Cazul lupt�torului anticomunist Vasile Paraschiv ajunge la procurorii militari Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania va depune, pe 8 iulie, la Parchetul de pe lang� Inalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie, Sec�ia parchetelor militare, o sesizare in leg�tur� cu zeci de tor�ionari care l-au cercetat �i torturat pe lupt�torul anticomunist Vasile Paraschiv. "Mar�i, vom depunde la parchet cea de-a �aptea sesizare in leg�tur� cu abuzurile asupra lui Vasile Paraschiv. Sunt aproape 70 de fo�ti ofi�eri de securitate, activi�ti de partid �i informatori in aceast� sesizare", a declarat, pentru Marius Oprea.

Z.O.