"Vreau s� spun foarte deschis c� nu mi se pare deloc de in�eles decizia comisiei juridice din Camera Deputa�ilor de a recomanda neinceperea urm�ririi penale in cazul N�stase. Noi privim cazul N�stase ca pe un test de turnesol pentru combaterea credibil� a corup�iei la nivel inalt. Nu cred c� este vreun reprezentant mai cunoscut al acestui domeniu trist, de aceea ne-am dori o urm�rire penal� independent�, f�r� ingerin�e politice, in care s� se decid� pe criterii strict juridice �i conforme statului de drept vinov�ia sau nevinov�ia lui", a spus Gunther Krichbaum, pre�edintele comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, camera inferioar� a Parlamentului german. Krichbaum a f�cut o prezentare a celor patru obiective de referin�� din cadrul mecanismului de cooperare �i verificare impus Romaniei asupra c�rora Comisia European� se va pronun�a in urm�torul raport s�u raport, la 23 iulie. Potrivit NewsIn, Conferin�a "Evolu�iile economice �i juridice din Romania dup� aderarea la UE" s-a desf�urat vineri in Parlamentul Germaniei sub inaltul patronaj al ministrului justi�iei Brigitte Zypries, care a subliniat c� noul stat membru trebuie s� respecte "standarde minime" pentru ca mecanismul recunoa�terii reciproce a sentin�elor in spa�iul european s� func�ioneze corect. "Altminteri apar dificult�i in ceea ce prive�te recunoa�terea reciproc�. De aceea, este un �el pentru mine s� pledez pentru respectarea acestor standarde minime in cadrul UE, mai ales in ce prive�te dreptul penal, �i m-a� bucura s� putem face acest lucru impreun� �i pe viitor", a spus Zypries, f�cand aluzie la posibilitatea activ�rii clauzei de salvgardare de c�tre Comisia European�, prin care sentin�ele romane�ti n-ar mai fi recunoscute in spa�iul european. Zypries a subliniat c� Germania va continua s� sus�in� Romania in consolidarea sistemului judiciar, o condi�ie esen�ial� �i pentru numero�ii investitori germani care se afl� deja in Romania sau pl�nuiesc s� o fac�. "Siguran�a juridic� nu implic� doar norme clare, ci �i punerea lor in aplicare prin sentin�e judec�tore�ti unitare. Important� este, desigur, �i independen�a tribunalelor, precum �i lupta impotriva corup�iei, care are �i implica�ii economice", a subliniat Zypries. Stefanie Ricarda Roos, coordonatoarea proiectului Statul de drept in Europa de Est a conchis, bazandu-se pe experien�a sa in Romania, c� "lipsa voin�ei politice este una dintre cauzele principale pentru care corup�ia la nivel inalt nu este comb�tut� mai eficient". In opinia vicepre�edintei Bundestagului, Susanne Kastner, "vremea s�rb�torii a trecut", fiind necesar� o evaluare lucid� �i corect� a ceea ce s-a f�cut �i ce nu, in special in domeniul adecv�rii sistemului juridic la UE, in combaterea corup�iei sau in ceea ce prive�te retroced�rile c�tre minoritatea german� din Romania. Ministrul roman al justi�iei, C�t�lin Predoiu, prezent la conferin��, le-a dat asigur�ri parlamentarilor �i investitorilor germani c� guvernul este complet angajat in accelerarea reformei justi�iei, astfel ca mecanismul de cooperare �i verificare al UE s� poat� fi ridicat. Referitor la restan�ele pe care le mai are Romania, Predoiu a spus c� acestea nu sunt doar in combaterea corup�iei, ci �i in unificarea jurispruden�ei, un domeniu de interes mai ales pentru investitori. "Nu este acceptabil ca in spe�e similare s� ob�ii un anumit tip de hot�rare la Bucure�ti �i un alt tip de hot�rare la Sibiu. Nu este acceptabil ca in cadrul aceleia�i instan�e s� ai sentin�e cu caracter contradictioriu in spe�e cu un caracter similar", a spus Predoiu, precizand c� noul Cod de Procedur� civil�, care va uniformiza mai multe detalii tehnice, se afl� in dezbatere public�. Predoiu a spus c� in ultimele luni a f�cut mai multe vizite in diferite state membre - precum aceasta din Germania - pentru a explica "care este realitatea reformelor" din Romania, deoarece a observat c� de multe ori percep�ia este foarte diferit� fa�� de ceea ce se intampl� de fapt in �ar�. "Nu vreau s� spun c� lucrurile sunt rezolvate, dar nu am nici o rezerv� s� declar c� in ultimele luni s-au f�cut progrese. Nu s-au f�cut pentru c� s-a schimbat ministrul, ci pentru c� anumite procese care vin din spate au ajuns la maturitate �i sunt implementate", a conchis ministrul, care �i-a preluat func�ia de circa trei luni. Ministrul a subliniat in fa�a gazdelor sale germane c� Romania trebuie s� ias� din "mentalitatea de �ar� candidat�".

Z.O.