Romanii constituie cea mai numeroasa comunitate straina din Italia, in 2008 numarul lor ridicandu-se la 1.016.000, adica dublu fata de anul precedent. Dar spre deosebire de ceea ce gandesc foarte multi, nu este vorba de oameni fara pregatire sau fara mijloace de trai. 9 la suta dintre ei au o locuinta proprietate personala la Roma, ei achizitionand in 2007 aproximativ 10.000 de imobile, iar in 73,3 la suta din cazuri ei vin in Italia pentru a munci, releva raportul organizatiei "Caritas", dat publicitatii pe 12 iunie, si intitulat "Romani. Imigratie si munca in Italia. Statistici, probleme si perspective". Potrivit raportului, transmis de Il Messaggero si citat de Rompres, numarul cetatenilor romani prezenti in Italia - care se cifra la numai 8.000 in anul 1990 - a crescut de peste o suta de ori in mai putin de 20 de ani. Numai in provincia Roma traiesc 100.000 de romani, din totalul celor 200.000 din intreaga regiune Lazio, regiunea cu cel mai mare numar de romani, urmata de Lombardia, unde traiesc 160.000 si de Piemonte, unde exista 130.000 de romani. 72 la suta dintre romanii prezenti in Italia au obtinut aici o diploma de studii superioare, aproape toti (90 la suta) au un venit mediu lunar de 1.030 de euro, considera ca munca este fundamentala pentru integrare, studiaza limba italiana si vor sa ramana in Italia. 52 la suta dintre romani au o parere buna despre italieni, o apreciere care insa nu este impartasita prin reciprocitate de acestia, care, in proportie de 65 la suta nu doresc sa aiba un roman in familie. Potrivit organizatiei Caritas, este necesar sa se depaseasca ecuatia "imigrat egal infractor", deoarece numai o plangere din cinci este facuta impotriva unui strain cu acte legale. Potrivit Raportului pe anul 2007 referitor la criminalitatea din Italia, elaborat de Ministerul de Interne, 71 la suta dintre imigratii care comit infractiuni sunt ilegali, iar procentajul denunturilor impotriva celor cu acte in regula inregistrate in 2006 au fost de aproximativ 6 la suta. In 2006, romanii ale caror victime sunt adesea romancele au reprezentat procentul cel mai ridicat in diferitele cazuri de infractiuni inregistrate (omucideri, violente sexuale, furturi, jafuri, estorcari); iar o treime dintre plangerile impotriva minorilor au fost facute mai ales la adresa tinerelor romance de etnie roma acuzate de furt si aproape o mie dintre minorii identificati au trecut prin centrele de primire provizorii. De asemenea, romanii se numara printre primii si in ce priveste numarul minorilor neinsotiti, abandonati sau vanduti de parinti sau care au fugit de acasa. Cu toate acestea, potrivit datelor Oficiului National Antidiscriminari Rasiale (UNAR), care colaboreaza cu institutia similara din Romania, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), si cu asociatiile romanilor, romanii sunt adesea mai mult victime decat infractori. Intr-adevar, sesizarile pe care le fac ei evidentiaza lipsa de informare, de asistenta legala si de formare profesionala, exploatare la locul de munca, mai cu seama in sectorul edilitar, primatul in accidentele de munca mortale si hartuiri sexuale suferite de femei in timpul muncii lor ca ingrijitoare sau menajere. Romanii sunt deseori victime ale unor atitudini de intimidare din partea sigurantei publice, intampina dificultati de natura birocratica si sunt impiedicati sa beneficieze de serviciile sociale, conchide ziarul citat.

R. M.