Bugetele rigide, campaniile electorale si probleme economice persistente ar putea bloca reformele din partea estica a Uniunii Europene, anul viitor, subminand dezvoltarea unora si impingandu-i pe altii intr-o capcana "a la Grecia". Putine din cele zece tari fost comuniste care au intrat in Uniunea Europeana, din 2004, au inregistrat deficite bugetare la fel de mari precum economiile mult mai dezvoltate ale Marii Britanii, Greciei sau Irlandei. Pe de alta parte, ele nu au protectia monedei unice europene, nici costurile extrem de reduse pentru imprumuturi, care le-ar putea ajuta in cazul unor probleme mai mari, spun analistii de la Reuters, preluati de ziare.com Cursul de schimb volatil si setea de investitii, pentru a genera crestere economica, au expus regiunea la schimbari subite ale pietei, chiar daca multe guverne incearca sa tina situatia sub control si sa atraga finantare. Problemele variaza de la regiune la regiune, iar investitorii, care priveau Europa de Est ca pe un bloc omogen de 100 de milioane de oameni, care incearca sa ajunga la nivelul vestului, in prezent, fac diferentele intre tari, cautand cele mai profitabile zone. Chiar daca prezinta inca interes, investitorii asteaptand, in continuare, sa aiba o rata a profitului mai mare in Europa emergenta, fata de cea Occidentala, din cauza intarzierii reformelor, aceste tari reprezinta un risc substantial. Una dintre marile amenintari este retragerea sub umbrela populismului, inainte de alegerile din 2010 din multe tari, ceea ce ar putea intarzia reformele in sistemul pensiilor, cel de ajutoare sociale si administratie publica si deficite bugetare, pe termen scurt. "Au existat cateva masuri, insa Nici o tara nu a incercat o reforma totala a finantelor publice. Esecul in aceasta privinta va duce, in cele din urma, la un scenariu asemanator Greciei, adica vor cadea prada capcanelor datoriilor imense", a declarat Zsolt Papp, economist la KBC. Nici o tara din regiune nu va avea cresteri economice mai mari de doua procente, in 2010, mult sub nivelul de 4 - 5%, cand se inregistra in perioada de boom din ultimul deceniu. Din aceasta cauza, guvernele au dificultati in a majora veniturile la stat si a pastra deficitele in frau. Reformele, intarziate de politicieni Fie ca este vorba de sistemul de pensii nereformat din Republica Ceha sau de aparatul de stat din Romania, care angajeaza o treime din forta de munca nationala, regiunea este, inca, apasata de problemele care au ingreunat finantele publice de la caderea comunismului. Multi politicieni recunosc faptul ca reducerea cheltuielilor din sectorul public sunt cheia pentru cresterea pe termen lung, insa analistii sunt de parere ca ei vor incerca, mai degraba, sa-si multumeasca electoratul, ingrijorat din cauza austeritatii. "Ne pastram speranta ca actuala criza sa fie un imbold pentru reforme. O intoarcere la populism ar fi, evident, o pas inapoi in privinta dezvoltarii regiunii", spune Neil Shearing, analist la Capital Economics. Ungaria, de exemplu, prima tara care a cerut ajutorul Fondului Monetar International, a facut progrese, reducand din costurile cu pensiile si cheltuielile publice. Insa are nevoie de reforme in cadrul firmelor de transport ce apartin statului si de reducerea aparatului de stat. Tari cu perspective de crestere mai mari, cum ar fi Republica Ceha si Polonia, au sanse mai mari sa treaca peste problemele bugetare decat Ungaria, tarile baltice sau Romania. Statele est-europene au datorii mai mici, insa costurile finantarii sunt mai mari decat in cazul Greciei, Irlandei si Marii Britanii. De asemenea, presiunile politice din zona sunt mai serioase. Guvernele din Letonia, Ungaria si Republica Ceha au fost rasturnate in acest an, de exemplu. Din cauza alegerilor care vor avea loc anul viitor in Ungaria, Republica Ceha, Letonia, Polonia si Slovacia, investitorii se tem ca politicienii vor frana reformele. Acest lucra s-a intamplat si in Romania, spun analistii internationali, inainte de alegerile prezidentiale, ducand la amanarea intrarii banilor de la FMI.

Z.O.