Mai mult decat orice, Romania are din nou nevoie de stabilitate politica, pentru a putea depasi efectele puternice ale crizei economice. Fondul Mondial International este dispus sa acorde o noua transa a imprumutului de 20 de miliarde de euro abia dupa instalarea unui nou guvern si dupa implementarea unor reforme de profunzime.
Basescu a obtinut in primul tur de scrutin 32,4%, iar Geoana numai 31,1%. Cu toate acestea, presedintele social-democrat al Senatului este sustinut de catre liberali, al caror lider, Crin Antonescu, s-a bucurat in primul tur de sustinerea a 20% din populatie. Si minoritatea maghiara il sustine pe fostul ambasador in SUA. Potrivit celor mai recente sondaje efectuate inaintea alegerilor, Geoana are un avantaj, fiind cotat cu 54 de procente.
Conditia pentru primirea sprijinului in turul doi a fost promisiunea lui Geoana de a nu desemna - dupa victorie - un premier social-democrat, ci pe primarul independent al Sibiului, Klaus Iohannis. Ar fi astfel pentru prima data cand un etnic german ar fi prim-ministru in aceasta tara.
Social-democratii, care pana cu putin timp inainte de primul tur al alegerilor formasera o coalitie cu democrat-liberalii care il sustin pe Basescu, detin acum, impreuna cu liberalii si UDMR, o majoritate clara in ambele camere ale parlamentului.
Daca insa va castiga Basescu alegerile si va propune pentru sefia executivului un apropiat al PDL, pe care insa majoritatea parlamentara il va respinge, atunci parlamentul ar putea fi dizolvat si ar urma organizarea de noi alegeri legislative.
In aceste conditii, insa, avertizeaza mediul de afaceri si presa de la Bucuresti, aceasta tara care este a doua cea mai saraca din UE nu va avea un guvern functional pana in aprilie, iar masurile anticriza de care este nevoie urgenta ar fi amanate si mai mult. Iar FMI cere, pentru a debloca imprumutul acordat, o reforma fundamentala a pensiilor, care sa prevada inclusiv majorarea varstei de pensionare. Fara aceasta, si fara reducerea aparatului administrativ supradimensionat, Romania nu isi va putea respecta angajamentul asumat fata de FMI de a avea un deficit bugetar de maxim 7,3 procente. In plus, si cursul de schimb leu-euro va fi afectat.
Economistul-sef al Bancii Nationale, Valentin Lazea, explica cat de dramatica este situatia: "Pentru a putea obtine un deficit bugetar de 7,3%, este nevoie de masuri drastice de economisire. Iar la cele 7,3 procente s-a ajuns fara sa fi dat un singur leu pentru salvarea bancilor, ci doar din cauza cresterii masive a pensiilor si salariilor in sectorul bugetar tot mai mare".
Pana la sfarsitul anului, Lazea anticipeaza o contractare a PIB-ului cu 7,5 - 8 procente. Nu mai departe de anul trecut, cu A7,5%, Romania fusese campionul european al cresterii economice. "Iar acum platim pretul acestei supraincalziri puternice", spune el.
"Din cauza atitudinii lui Basescu, am pierdut un an intreg si nu a fost luata nicio masura reala impotriva crizei", spune liderul liberal Crin Antonescu. Cristian Parvulescu, presedintele asociatiei Pro Democratia, merge chiar mai departe: "Eu nu mai sunt convins ca Romania de astazi mai este o democratie. Institutiile sunt pline de persoane care nu fac decat sa isi urmareasca propriile interese economice. Si la tara exista peste tot - ca in feudalism - mici dictatori."