Cre�tinii s�rb�toresc sambat�, 21 noiembrie, Intrarea Maicii Domnului in Biseric�. Potrivit Patriarhiei Romane si agentiei Basilica, dup� cum f�g�duise, cand Maria a implinit 3 ani, Ana a dus-o pe aceasta la Templul din Ierusalim. Am�nunte despre aceast� etap� a vie�ii Maicii Domnului sunt consemnate intr-o apocrif� din secolul al II-lea, cunoscut� sub numele de "Evanghelia dup� Iacov" sau "Protoevanghelia". Astfel, la trei ani de la na�terea feti�ei, Sfin�ii P�rin�i Ioachim �i Ana au chemat toate rudele lor din Nazaret, au imbr�cat-o pe feti�� cu cele mai bune haine �i au plecat spre templu. Cete de fecioare tinere inso�eau grupul �i cantau, �inand luman�ri aprinse in maini. La templu a fost intampinat� de marele preot Zaharia, tat�l Sfantului Ioan Botez�torul. Pan� la intrarea in templu se urcau 15 trepte �i, potrivit ritualului, iudeii trebuiau s� se opreasc� pe fiecare treapt� pentru a rosti un psalm. Fiind prea mic�, p�rin�ii au vrut s-o ajute pe Maria �i s� rosteasc� psalmii in locul ei. Feti�a ins�, prin harul divin, a urcat repede singur� treptele pan� sus. Dup� ce a intampinat-o, binecuvantandu-o prin cuvintele "Tu e�ti cea care in Dumnezeu �i-a prosl�vit numele s�u intre iudei. Tu e�ti cea in care Dumnezeu va descoperi mantuirea pe care a preg�tit-o poporului s�u", Marele Preot a luat-o de man� pe prunc� �i a dus-o in cea mai sfant� inc�pere a templului, in Sfanta Sfintelor. Tradi�ia spune c� Fecioara Maria a r�mas 12 ani la templu, petrecandu-�i timpul asemenea celorlalte fecioare; citea Scripturile, iar Ingerul Gavriil ii aducea hran� �i ii talcuia locurile mai greu de in�eles din Biblie, preg�tindu-o pentru Vestea cea Bun�. Sfin�ii Teofilact, Ghermano, Teodorit �i al�i p�rin�i biserice�ti spun c� Fecioara Maria priveghea de seara pan� diminea�a in Sfanta Sfintelor, cugetand adanc �i rugandu-se lui Dumnezeu, in r�pire �i in extazul min�ii. De�i nu instituit� oficial, s�rb�toarea a existat inainte de sec. al VI-lea. Exist� astfel o men�iune a ei din sec. al IV-lea, f�cut� de Sf. Grigorie de Nyssa. Mai exist� �i o m�rturie privind construirea unei biserici de c�tre imp�r�teasa Elena in cinstea acestui eveniment. Sfantul Andrei Criteanul (sec. al VII-lea) vorbe�te �i el despre aceast� s�rb�toare ce se �inea la Ierusalim. In sec. al VIII-lea, patriarhii Gherman �i Tarasie au rostit cate o predic� in cinstea acestei s�rb�tori. Se pare c� data de 21 noiembrie reprezint� data sfin�irii unei biserici cu acest hram in 543. Biserica a fost construit� de Iustinian cel Mare lang� zidul ruinat al Templului. In Apus, s�rb�toarea a fost adoptat� mult mai tarziu de papa Grigorie al XI-lea, care a celebrat-o pentru prima dat� la Avignon, in 1374. Ea s-a r�spandit in sec. XV-XVI, in timpul papilor Sixt al IV-lea �i Sixt al V-lea. S�rb�toarea mai este cunoscut� in popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia.